Durante conferencia di prensa ayera mainta, Minister di Enseñansa y Deporte, Endy Croes, a elabora ariba su biahe realisa recientemente pa Florida, na unda a logra firma acuerdo cu algun scol na beneficio di e studiantenan Arubiano y a splica tambe tocante e progreso logra pa loke ta BSN pa e studiantenan Arubiano cu ta bay studia na Hulanda.

Croes a splica cu el a realisa e biahe di trabou siman pasa pa Florida cu e idea pa crea mas oportunidad pa e studiantenan di Aruba na un prijs pagabel. Durante su biahe, el a bishita tres diferente scol na Florida hunto cu e Minister Plenipotenciario na Washington, Joselin Croes.

El a remarca cu esaki ta un oportunidad grandi pa e studiantenan di Aruba ya cu nan lo ta mas cerca di Aruba y alabes e ta un bonus pa Aruba, pasobra den mayoria di caso e studiantenan no por keda biba y traha na Florida pa motibo cu e visa di studiante ta vence na momento cu nan no ta studiando mas y nan mester regresa Aruba pa traha.

Prome parada tabata Florida International University (FIU) na Miami na unda, segun Croes a indica, nan a haya un recorido di e universidad y a reuni cu algun di e dirigentenan encarga. Durante e reunion, el a agrega, nan tabatin tin e oportunidad pa bay den hopi detaye pa planta e simia y habri oportunidadnan na FIU cu ta ofrece mas di 250 programa di estudio.

“Pa cu esaki nos a yega hopi leu den e prome ronda y nos ta premira cu muy probablemente prome cu final di e aña aki lo yega na un acuerdo hopi satisfactorio pa e studiantenan,” Croes a bisa.

Despues nan a bishita University of Central Florida (UCF), na unda a bay pa firma un acuerdo cu a logra cera cu e institucion aki pa studiantenan di Aruba.

Minister Croes a splica cu e estado di Florida, a traves di un regulacion, ta duna un posibilidad pa studiantenan internacional ricibi un beca, Latin American & Caribbean (LAC) Scholarschip. Aruba no tabata riba e lista aki anteriormente y despues di hopi negociacion, recientemente Aruba a subi e lista di LAC cu aworaki tin un total di 50 pais cu ta wordo reconoci pa e LAC Scholarship.

E forma con e beca aki ta traha, segun e minister a sigui splica, ta cu e instituto tambe tin aporta un suma financieramente. Den e caso aki, ley ta bisa minimo 500 dollar pa semester, pa e studiante por ricibi e beca. Un bes cu e universidad duna e studiante e mil dollar pa aña, e studiante ta bin na remarke pa e por aplica, a traves di e universidad, pa yega na e beca di LAC.

E beca aki lo paga e diferencia di e suma di e pago colegial cu mester paga anualmente y en bes di e studiante paga e suma como studiante internacional—cu ta alrededor di 35 pa 36 mil dollar pa aña—e studiante ta paga manera un studiante local di Florida cu ta alrededor di 7 pa 8 mil dollar pa aña.

E acuerdo aki a wordo firma pa tres aña y inicialmente cinco studiante ta bay haya e oportunidad aki cuminsando den e aña escolar 2023 en adelante. Esaki ta encera cu cada aña cinco studiante lo haya e oportunidad pa ricibi e beca aki pa e periodo di estudio di cuater aña.

El a agrega cu mas cu claro ta bay tin rekisitonan y condicionnan pa aplica pa e beca aki, cu no ta den man di Gobierno di Aruba. Entre otro e GPA (Grade Point Average) di e studiante mester ta minimo 3.0. E proceso di inscripcion ta bay via e website di e instituto y Minister Croes a enfatisa cu e seleccion di e studiantenan cu lo ricibi e beca ta den man di e instituto mes y no di Gobierno di Aruba.

El a remarca cu e mesun acuerdo cu a keda firma cu UCF, ta e mesun acuerdo cu nan ta negociando cu FIU na Miami. Cu e mesun condicionnan, cu e mesun ley y mesun sistema na unda cu durante tres aña cinco studiante por aplica cada aña pa e beca LAC.

Despues di bishita y firma acuerdo cu UCF, a bishita Valencia College na Orlando tambe y durante e reunion na Valencia College minister a indica cu e por a combersa cu cinco di e 20 studiantenan Arubiano cu ta studiando na e universidad aki actualmente y el a informa cu un di e inkietudnan di e studiantenan pa cu e studiefianciering ta cu e pago di december pa januari ta drenta hopi laat y e minister a indica cu ta bay coregi e aspecto aki.

Apart di esaki, locual a logra cu Valencia College ta un reduccion, di 1000 dollar pa aña, ariba e pago colegial pa studiantenan Arubiano. Riba esaki, el a agrega, no a tuma decision ainda cuanto studiante lo ricibi e reduccion aki. E directiva di e institucion mester reuni un biaha mas pa finalisa esaki.

Minister Croes a elabora riba un otro logro pa e studiantenan di Aruba. Ta trata di e anuncio oficial haci pa e Secretaria di Estado, Alexandra van Huffelen, diabierna ultimo relaciona na e BSNnummer pa e studiantenan cu ta bay Hulanda.

“Un dolor di cabes menos pa nos studiantenan Caribense. E studiantenan aki lo ricibi desde

aña 2024 en adelante nan BSNnummer prome cu nan biaha pa Hulanda. Esaki lo wordo

coordina y regla via Dienst Uitvoering Onderwijs (DUO),” asina e Secretaria di Estado a anuncia den un publicacion diabierna ultimo.

BSN ta para pa Burger Servicenummer. Esaki ta un persoonsnummer special cu cada

ciudadano na Hulanda mester tin pa contacto cu entre otro Departamento di Gobierno, manera

seguro y salubridad. Pero tambe e studiantenan mester tin un BSNnummer pa por inscribi pa un camber como studiante y pa habri un cuenta di banco pa pidi un seguro.

E proceso pa studiantenan di Aruba haya un BSN ta uno hopi complica. Prome e studiante mester inscribi den e registro basico, Basisregistratie Personen (BRP) y pa inscribi den e BRP pa nan por bin na remarke pa haya e BSNnummer, nan mester tin un adres na Hulanda y esaki ta unda e dolor di cabes grandi tabata sinta pa e studiantenan di Caribe.

Na december 2020, e Nationale Ombudsman Den Haag a laga haci un investigacion grandi riba e tema aki y dia 16 di december 2020 a publica un rapport bao di e nomber “Dolor di cabes di studiantenan Caribense”. Un total di 624 studiante a participa na e investigacion aki y esaki a como un “eye-opener” pa politica na Den Haag.

E rapport aki a subraya e dificultadnan cu e studiantenan di Caribe ta pasa aden den comparacion cu studiantenan Europeo. Esaki ta un problema grandi pasobra en bes di acudi na scol, e

studiantenan ta ocupa cu e diligencianan necesario pa por completa e rekisitonan aki y ta cay hopi atras cu nan estudio aumentando e nivel di stress y hasta algun studiante ta cay den depresion.

Despues cu tanto Minister Croes y Parlamentario Shailiny Tromp-Lee a bringa pa esaki tanto riba nivel di Vierlandenoverleg, como riba nivel di IPKO, finalmente gobierno Hulandes a haci e ahustacionnan necesario pa e studiantenan, no solamente di Aruba, pero di henter Caribe, ricibi desde aña 2024 en adelante nan BSNnummer prome cu subi avion.