ARA preocupa cu ni Parlamento ni otro Ministernan a reacciona riba e proceso ilegitimo di FASE

FASE tabata un instrumento nobo y dinamico, ta locual Minister pa Asuntonan Social, Labor y. Glenbert Croes a informa Contraloria General di Aruba (Algemene Rekenkamer Aruba), ARA. Esaki tabata como reaccion riba e investigacion riba legitimidad di e sosten di emergencia FASE.

Manera ta conoci, ARA, mientras cu ta reconoce cu sosten tabata necesario pa e crisis cu COVID-19 a causa, ta di opinion cu tabatin hopi inconsistencia den otorgamento, no brinda siguridad legal na ciudadano ademas cu tabata falta un base huridico pa e ayudo. Consecuentemente, pa ARA, henter e proceso di FASE tabata ilegitimo.

Prome cu a publica su rapport, ARA a manda su resultadonan pa Gobierno y aki Minister Croes a reacciona den un carta amplio bisando e pandemia tabatin efectonan devastador pa Aruba, cu consecuencia financiero pa sociedad, cu a pone cu mayoria famia tabatin mester di sosten mesora.

E Minister ta reconoce cu tabatin caso di maluso y abuso di FASE, pero e ta bisa cu esaki ta pa motibo di falta di precedencia pa e tipo di sosten aki y e presion di tempo cu tabatin pa brinda ayudo. Ningun hende, ni Gobierno tabata prepara.

E obhetivo tabata pa evita crisis humanitario, pero sin kibra cu estado di derecho, el a sigura ARA y pa tal motibo mes a lanta un comision di evaluacion cu a stipula criteria pa por ricibi FASE. “E hecho cu no tin un base huridico pa FASE ta debi na e caracter dinamico di e asistencia y tabata algo nobo, unda cada biaha mester a adapta criteria pa promove eficiencia y eficacia,” Minister Croes a skirbi den su carta y a agrega cu semper a consulta cu Direccion Legislativo y Asuntonan Huridico, DWJZ.

Ta e caracter dinamico di FASE mes tabata haci dificil pa por apela decisionnan, ya cu e proceso a conoce diferente cambio. Apelacion pa medio di LAR (Corte Administrativo) lo a tuma mucho tempo.

E Minister a bisa di a keda sorprendi cu ARA ta bisa cu Direccion pa Asuntonan Social y Direccion di Finanzas tabata inunda cu Yamada sin sa kico mester contesta, pasobra miembronan di e comision di evaluacion di FASE tabata disponible pa medio di nan celular. E ta sigura tambe cu a haci tur esfuerso pa duna trato igual na casonan igual. E comision di evaluacion tabata uno multidisciplinario cu tabata participa activamente den e combersacionnan pa determina si personanan ta bin na remarca pa FASE of no. E ta desmenti tambe e ponencia cu ARA a bisa, esta cu no tabata informa esnan cu no a ricibi sosten di e decision.

Pa loke ta e evaluacion pa personanan cu tabata traha riba nan mes (ZZP’ers), esaki si tabata un reto segun e Minister, particularmente pasobra no tur tabata registra na SVB of Departamento di Impuesto. Un grupo ta e musiconan, cu no tin un administracion profesional pero cu ta conoci cu nan a bay hopi atras den entrada durante e pandemia.

Loke e Minister a enfatisa cu p’e ta desconoci si esnan cu tabatin entrada, sea pa motibo di otro trabou of pensioen, toch a logra ricibi FASE.

Recomendacion ARA

ARA di otro banda ta bisa cu e crisis di corona a trece diferente problema riba awa, manera un sistema di registracion uniforma na Gobierno, falta di regulacion riba mercado laboral y cumplimento cu ley y reglanan existente. Mester resolve esaki pa asina Gobierno ta miho prepara pa un situacion similar den futuro.

Pa tal motibo mes ARA ta recomenda na tur Minister pa percura cu tin un forma uniforme pa registra dato, pa ora di intercambio y afina informacion entre entidadnan publico. Adapta ley unda ta necesario y crea claridad riba e capacidad necesario y reparticion di trabou y responsabilidad. Di forma aki ta tene cuenta cu e despliege di suficiente trahado for di diferente experticio, cu por percura pa control optimal for di principio. Y percura cu e ta hancra pa asina por tin control despues.

Haci uso di e trayecto di digitalisacion pa amplia e accesibilidad di ciudadano na Gobierno.

Asunto Social, Labor y Finanzas

ARA tambe tin recomendacion specifico pa e Minister encarga cu Asuntonan Social, pero tambe pa esun encarga cu Labor y Finanzas. Esta pa determina e cuadro legal pa FASE mas pronto posibel y evita cu den futuro ta bolbe falta un base legal pa un situacion similar. E cuadro legal aki mester tin meta specifico y condicionnan cla y percura cu tin siguridad legal pa e ciudadano. Tambe ARA ta kere cu mester bin e trayecto di continuacion pa FASE, cu mester keda comunica na e ciudadano, unda tin medida pa e proceso di tuma decision.

Pero tambe mester haci un investigacion riba eficiencia y eficacia di FASE pa evita problema den futuro, y pa haci bon uso di e cantidad di informacion cu e crisis a trece cune, y percura cu tin medida pa atende cu e problemanan cu a bin dilanti riba regulacion di mercado laboral, y cumplimento di leynan. E Ministernan mester percura pa un miho cooperacion entre DIMP, SVB y Direccion di Finanzas pa por actua mas dirigi y eficiente.

ARA ta enfatisa cu ta keda preocupante cu pa un aña y mey Gobierno a otorga miyones na sosten sin ningun base huridico. Tempo di crisis ta crea hopi risico pa fraude y corupcion. Den e caso aki, tabatin diferente Ministerio envolvi cu otorgamento di FASE. E ta crucial cu e Ministerionan aki, pero tambe Parlamento ta alerta pa un maneho cauteloso di fondo publico y garantisa principionan elemental di bon gobernacion.

Locual ARA a menciona tambe cu mirando e cambionan den e constelacion di Ministernan, a manda e rapport pa tur Minister envolvi, pero e unico cu a reacciona tabata Minister Glenbert Croes. No a haya reaccion di Minister di Finanzas, Xiomara Maduro.

ARA ta agradecido pa e reaccion di Minister Croes, pero ta bisa si cu a pesar cu Minister ta acepta cu pa motibo di urgencia y dinamismo, mester a ehecuta FASE den e forma con el a bay, “no a elimina e fayonan ora cu a prolonga FASE. A otorga miyones di florin sin medidanan contra abuso y maluso, y cu esaki no a percura suficientemente pa garantianan cu a usa fondo publico na forma cauteloso.

Segun ARA, Minister a papia di un comision multidisciplinario di evaluacion pa cuida y sigura procesonan democratico. Otorga of nenga FASE tabata basa riba determinacion di criterianan obhetivo. Y a bisa cu e base legal ta pa motibo cu a consulta DWJZ durante e proceso. Esakinan ta bon. Pero for di e investigacion a mustra si cu den diferente caso no tabatin un liña consistente den e evaluacion of e argumentonan no tabata inclui den e dossier. Mas ainda, e papel di DWJZ no ta cubri e proceso democratico, no tin un cuadro legal unda a hancra e derecho y obligacion di tur partido, incluso e ciudadano. ARA ta bisa cu tambe den tempo di crisis mester cumpli cu bon gobernacion.

E entidad ta compronde e situacion di presion cu Minister Croes a menciona, pero e hecho cu den practica e proceso no a bay manera a spera ta indicacion cu no a tuma suficiente medida. Ehempel ta e hecho cu Minister ta bisa di no tabata sa di e presion riba Direccion pa Asuntonan Social of Direccion di Finanzas.

Pero, awor cu a keda demostra unda e problemanan ta sinta, Gabinete Wever Croes II por tuma accion concreto. Sinembargo, Minister Croes den su carta no ta papia di e accionnan cu e lo tuma basa riba recomendacionnan di ARA. E Minister tampoco ta compromete su mes cu e ta percura cu tin e accionnan na nan luga pa Aruba ta miho prepara pa un situacion similar di COVID-19. “E ta consehabel pa haci esaki ainda.”

Rol Parlamento

Contraloria General finalmente ta urgi pa Parlamento ta mas alerta, mirando cu no a bin compromiso di Minister di Labor pa medidanan concreto, ni tampoco a bin un reaccion di Minister di Finanzas. Parlamento mester pidi pa claridad kico ta e siguiente pasonan pa FASE y sigui monitorea esaki. Si no bin accion concreto, e ciudadano no ta haya ningun garantia cu lo no tin ripiticion den un siguiente crisis. Mirando e situacion financiero precario di Aruba, e ta esencial cu lesnan cu a haya durante e crisis ta keda traduci den accion concreto pa percura pa mehoracion.