Riba dia 13 di juli, Ombudsman Aruba a publica un rapport titula “E Prijs di ta Malo”, cu ta examina e diferencia den maneho di ausencia di un studiante ora cu e ta malo, y su conclusion ta ilustra un realidad cu porta hopi di nos no tabata mira: e reglanan cu tin intencion di mantene honestidad ora di ta ausente, por ta e mesun factor creando barera inhusto pa e mesun studiantenan cu nan mester a proteha.

Ombudsman ta un institucion relativamente nobo na Aruba, estableci mediante un ordenansa nacional, y Sra. Jurima Bryson a huramenta como e prome Ombudsman di e pais na october di 2024, tambe cu e rol di Ombudsman pa mucha.

Aunke e Ombudsman no tin poder pa cambia un decision of impone un boet, su forsa ta keda uno sumamente necesario, pa motibo cu e ta trece investigacion independiente, reportahe publico y ta trece recomendacionnan cu ta pone presion riba e autoridadnan concerni pa trece cambio, tur esaki na un nivel cu hopi biaha ta dificil y inaccesible pa un ciudadano averahe.

Esaki ta precisamente loke e rapport aki ta cuminsa haci; e ta marca un investigacion cu no ta resultado di un solo keho sino di “diferente señal cu Ombudsman a ricibi di mayornan, alumnonan, docente y otro persona envolvi,” segun e rapport ta detaya, cu tin parti di e sistema aki cu mester di mas atencion.

Un di e factornan cu mas preocupacion a lanta di e maneho pa cu ausencia di studiante ta e hecho cu studiantenan mester entrega un declaracion medico, cual hopi biaha mester obtene cu pago, particularmente pa schedule un toets of proefwerk cu tin e dia e cu e studiante ta ausente. Ombudsman tambe a mira indicacion cu falta di e declaracion medico aki por afecta e posicion academico di un studiante en general.

Ombudsman su investigacion ta presta atencion particular na e miho interes di e mucha, e derecho na educacion, trato igual y e proteccion di privacidad. Tur esaki ta principio cu Aruba, como parti di Reino Hulandes, ta anticipa di aplica y proteha bao e convenio di Nacionnan Uni pa cu derecho di mucha, extendi na Caribe Hulandes desde 2010.

E resultado di e investigacion aki ta mustra dos banda di un problema genuino. Di un banda, e investigacion a haya cu scol ta aplica e rekisito di declaracion medico como un herment legitimo, un manera di descurasha ausencia sin autorisacion, verifica cu e malesa ta genuino y trata tur studiante di manera igual. Di otro banda, e rapport ta conclui cu e costo cu mester cubri y e pasonan cu mester tuma – un cita na dokter, e prijs, e tempo for di trabao – ta crea un barera real pa algun famia.

Mesun significante ta cu e politicanan aki no ta consistente di scol pa scol. No tin un solo standard cla, pues no ta provee aclaracion tocante ki ausencia ta rekeri un declaracion medico, ki alternativa tin pa famianan cu no tin e facilidad pa adkiri uno of kico ta sucede na momento cu no provee un declaracion medico. Tur esaki ta cosnan cu ta varia dependiendo di e scol cu e mucha ta bay.

Bon Dia Aruba a acerca algun studiante di diferente scol y nan mayor, ken a confirma cu e diferencia riba cual e rapport ta pone enfasis berdaderamente tin consecuencianan cu tanto studiante como e mayor ta sinti.

Papiando cu un studiante di un scol, el a splica den su caso, e no tin mester di un declaracion medico ora di ta ausente, sea cu tin toets of no. Den su caso, su mayor “mester meld prome cu 9:00 di mainta pa mi por haal in e toets e siguiente biaha cu mi tin e les ey”; mientras cu otro studiante, ken ta bay un otro scol di mesun nivel y ta den mesun aña cu e studiante anterior, a splica cu ora “mi ta malo y no tin un toets, mi ta djis meld cu mi lo ta afwezig, pero ora cu mi a bira malo y tabatin un toets, mi mama mester a hiba mi busca un declaracion medico pa mi por haal in mi toets.”

E rapport ta nota cu e panorama desigual aki ta laga e studiantenan, pero tambe mayornan, sin un idea cla tocante kico pa spera of con pa lidia cu un decision cu nan ta considera irasonable. Papiando cu e mayornan, un mayor a conta cu “ora mi yiu a bay un scol nobo, mi no tabata sa cu awo e mester di un declaracion medico, anto nos mester a lucha pa e por haal in e proefwerk cu el a perde.” Un mayor di un scol cu no ta implementa e rekisito di declaracion medico, a comenta cu “mi ta sinti afortuna cu mi yiu ta bay un scol cu no mester di e declaracion medico. Mi ta djis lanta mainta trempan cu normalidad y mi mes ta meld cu mi yiu no por asisti awe y mi ta comunica cu e mentor pa wak ki dia mi yiu por haci su toets”, mientras cu e mayor cu si tin cu cumpli cu e rekisito di declaracion medico a comenta cu “e ta dificil pasobra ademas di tin mi yiu malo, mi tin cu pidi permiso pa yega trabao laat, hiba mi yiu busca e declaracion medico anto riba dje mi tin cu paga, djis pa scol kere mi cu mi yiu ta malo y lag’e haci un toets cu e tin derecho riba dje. Y esey ta si mi tin e placa, paso’ ora cu mi no tin e placa, kico mi ta haci? Obliga mi yiu tin cu bay scol malo paso sino e ta perde su toets. Anto despues nan ta zundra paso e mucha a bay scol malo tambe”.

Un tercer mayor di un otro scol cu tambe tin e rekisito di declaracion medico a comenta cu e scol di su sobrina no ta pidi e declaracion medico, y “wak cu mi yiu su prima cu ta bay otro scol no mester haci full e proceso di busca un declaracion medico ta sinti inhusto, e no ta make sense. E regla mester conta pa tur of ningun; y ami ta haya cu of nos ta hacie gratis, of preferiblemente e no conta pa ningun, pasobra no ta semper mi tin e placa, pero tampoco mi tin e tempo of posibilidad pa busc’e (e declaracion medico).”

Ombudsman su rapport ta dirigi na minister di Educacion, scol individual y otro institucion responsable y ta duna recomendacion pa trece reglanan di maneho cu ta cla y uniforme tocante ausencia pa motibo di malesa. Tambe ta recomenda pa informa alumno y mayor miho tocante e reglanan cu ta vigente, crea espacio pa alternativa y posibilidadnan cu ta adapta na cada circunstancia individual, limita e bareranan financiero y mehora proteccion di datonan medico.

E mayornan en cuestion a haya e oportunidad di mira e recomendacionnan haci y duna nan opinion, y nan a sinti cu e recomendacionnan cu Ombudsman ta haci berdaderamente lo resolve gran parti di e problema, expresando cu e “falta di splicacion cla tocante cua e reglanan ta, ta duna hopi espacio pa eror. Un amiga ta bisa mi un cos y otro amiga ta bisa mi otro. Asina mi yiu a haya su mes den complicacion, pasobra ami mes no tabata compronde kico mi mester haci of cua regla ta conta pa mi yiu.” Otro mayor a comenta cu “reduci e barera financiero lo yuda mi hopi. Mi yiu ta sufri di algun complicacion medico y ta bira malo frecuentemente, dicon mi tin cu sufri financieramente pa algo cu no ta ni mi fout ni di e? Anto si ta cu e no ta obligatorio, nan no ta bisa cua opcionnan mi tin.” Pa loke ta trata privacidad medico, un mayor a comenta cu “mi no a ni sikiera pensa riba esey. Echt, dicon mi tin cu paga pa otro hende mira informacion medico di mi yiu? pasobra e declaracion medico aki ta cerca otro hende mi tin cu bay busc’e, no na su mesun dokter.”

Via e rapport aki Ombudsman a informa cu lo monitor e manera cu instancianan di enseñansa lo ehecuta e recomendacionnan aki y lo keda den contacto cu e minister, instancianan y supervisornan concerni, cual ta nifica cu ta hopi probable cu e topico aki lo keda den desaroyo.

Mester tene bon na cuenta cu e rapport aki no ta un declaracion cu cualkier scol en particular a kibra ley y no ta nombra tampoco ningun institucion of scol como uno cu a actua di manera inapropia. Su balor ta den ilustra un problema cu te awo, a circula mas tanto como keho den famia of amistadnan y a converti esaki den un patronchi documenta cu un set cla di recomendacion agrega.

Di e manera aki, no solamente ta presenta e problema sino tambe ta tuma e prome pasonan den direccion di yega na un solucion, cu recomendacionnan cla cu ta duna nos e herment necesario pa haci exigencianan concreto na e autoridadnan concerni y tene nan responsable.