Haitian migrants cross the jungle of the Darien Gap, near Acandi, Choco department, Colombia, heading to Panama, on September 26, 2021, on their way trying to reach the US. From Acandi, they started on foot -- and armed with machetes, lanterns and tents -- the dangerous trek of at least five days to Panama through the Darien jungle, battling snakes, steep ravines, swollen rivers, tropical downpours and criminals often linked to drug trafficking. (Photo by Raul ARBOLEDA / AFP)

(EFE) – Hende Muhe cu ta crusa tapon di Darien, e peligroso selva cu ta sirbi di frontera entre Colombia y Panama cu cada aña ta ricibi miles di migrante, ta sufri di violencia sexual “sistematico” durante e trayecto, incluso a reporta violacionnan den grupo, cu ta keda impune.

Asina a indica Centro di Husticia y Derecho Internacional (Cejil), debi na un bishita diahuebs ultimo na stacion di recepcion migratorio (ERM) estableci pa Estado Panameño na provincia di Darien.

“Cada biaha ta mas hende muhe y muchanan” esunnan cu ta atravesa Darien, y “e principal consecuencia ta aumento di violencia sexual cu nan ta sufri durante e transito” e director di Cejil pa Centro America y Mexico, Claudia Paz y Paz a sigura.

E organisacion no gubernamental (NGO) aki a señala cifranan di Servicio Nacional di Migracion (SNM) di Panama segun e cual entre januari y februari ultimo a drenta via frontera di Colombia 4.442 y 4.014 persona, den e dos luna aki, un “record compara cu e mesun periodo di 2021, tempo cu apenas 1.000 persona a pasa.

“E situacion aki ta hopi alarmante” Paz y Paz a adverti.

E fluho migratorio a aumenta for di mei 2021, un aña cu a cera cu e cifra di mas di 130.000 persona cu a drenta via frontera cu Colombia den nan caminda pa Nort. Mayoria di famia ta Haitiano, aunke tambe tin Cubano y cu un cifra menor e Venezolanonan y otro ciudadanonan di paisnan di henter mundo.

Despues di e bishita na Darien, Paz y Paz a detaya cu na e momentonan aki mayoria migrantenan cu ta yegando na Darien ta di nacionalidad Venezolano y cu despues di un inspeccion, por a destaca cu Panama a avansa pa sigura derechonan di personanan den mobilidad, aunke ainda tin “temanan pendiente”.