Arnelda Els, verpleegster na DBZ (robes), Ichelle Simon, Communicatie Adviseur DVG (mey mey).

Ayera mainta a tuma luga e conferencia di prensa di Directie Volksgezondheid (DVG), unda Ichelle Simon, Communicatie Adviseur di DVG, a splica tocante Gele Koorts (keintura geel). Sra. Simon a bisa cu no tin caso di e virus aki raporta na Aruba, pero sinembargo ta haci un yamada na personanan cu ta bay biaha, pa tene cuenta cu e virus na differente paisnan rond mundo..

Si un persona drenta Aruba cu e malesa aki y e wordo pica pa un sangura Aedes Aegypti cu nos tin aki na Aruba, esaki lo por pica un otro persona y asina por transmiti e virus facilmente, cual sigur lo bira un problema grandi pa Aruba. Pa es motibo, nos tin cu preveni cu gele koort ta wordo importa na Aruba for di biaheronan drentando Aruba for di paisnan unda cu si tin gele koorts. P’esey ta importante pa tur esunnan cu ta biahando pa areanan unda tin keintura geel pa tuma nan vacuna contra e malesa aki.

Paisnan cu mester tene na cuenta ta entre otro:

America Central y Sur America: Argentina, Bolivia, Brazil, Colombia, Ecuador, French Guyana, Guyana, Panama, Paraguay, Peru, Suriname, Trinidad & Tobago y Venezuela.

Africa: Angola, Benin, Burkina Faso, Burundi, Cameroon, Central African Republic, Chad, Congo, Democratic Republic of Congo, Republic of Congo, Cote d’Ivoire, Equatorial Guinea, Ethiopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Kenya, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, South Sudan, Sudan, Togo and Uganda.

Gele Koorts ta un malesa viral hemoragico cu por wordo transmiti pa hende pa via di pica di un sangura infecta. E virus di keintura geel ta un arbovirus cu ta di e tipo Flavivirus y ta origina di e zona nan tropical di Africa, America Central y Sur America. Aedes aegypti, mesun sangura cu ta transmiti Dengue, Zika y Chikungunya, tambe por transmiti keintura geel.

Clarienne Croes di DVG a splica cu den mayoria caso, sintomanan ta inclui keintura, calafriu, falta di apetit, sacamento, mareo, dolor muscular y dolor di cabes y ta dura mas o menos 3 pa 4 dia. Sinembargo den 15-25% di casonan, e keintura ta bin bek acompaña pa sintomanan mas grave afectando diferente organo causando dolor abdominal y Geelzucht (cuero y/of blanco di wowo por bira geel). Mita di personanan cu haya e sintomanan mas grave lo por tin consecuencia fatal den un lapso di 7 pa 10 dia.

P’esey ta hopi importante pa pueblo di Aruba ta consciente y yuda na preveni cu e virus keda importa pa nos isla. Sra. Arnelda Els di Dienst Besmettelijke Ziekten (DBZ), a pone enfasis cu keintura geel ta prevenibel cu un vacuna. E vacuna pa preveni keintura geel ta hopi sigur y tin un costo di 31 florin. Un solo dosis ta suficiente pa duna un persona proteccion pa bida largo contra e virus aki y ta disponibel na Dienst Besmettelijke Ziektes (DBZ).

Manera menciona anteriormente, esunnan cu ta biaha pa e paisnan unda tin e virus aki por transmiti pa paisnan cu no tin e virus aki. Pa evita esaki, mayoria pais den nos region ta exigi un certificado di vacuna, prome cu drenta nan pais ora e biahero ta bin di zona nan den cual e virus aki ta circula. Desde dia 1 di maart 2018, Aruba tambe lo cuminsa exigi esaki. Mientrastanto DVG ta trahando conhunto cu diferente departamento y asociacionnan concerni pa asina informa y educa comunidad debidamente riba e topico aki.

Finalmente ta bolbe haci un yamada na esunnan cu ta biahando pa un di e paisnan ya menciona, pa por fabor pasa busca bo vacuna pa asina hunto nos evita cu e virus di Keintura Geel keda importa na nos pais. Pa cualkier pregunta por yama DVG libremente na: 522-4200.