E crisis migratorio di Venezuela cu ta wordo ocasiona pa e situacion humanitario den Venezuela mes tin un impacto grandi riba Aruba. Organisacionnan internacional di derecho humano cu ta presente na Aruba ta calcula cu e cantidad di personanan di desendencia Venezolano cu no ta documenta na Aruba ta riba 10 mil na e momentonan aki.

Aruba desde principio a carga cu tur e gastonan di esaki ya cu e posicion di Hulanda tabata cu e ta un asunto nacional (landsaangelegenheid). Sinembargo, na 2019 Gobierno a logra convence Hulanda cu e ta un asunto di Reino, y pa pone fondo disponibel. Aruba a haya 10 miyon florin desde e momento ey.

 

Prome Minister Evelyn Wever – Croes a splica recientemente den Parlamento cu ya na comienso di gobernacion a realisa e cu retonan cu tin ta grandi como consecuencia di e crisis migratorio Venezolano. Na aña 2018 y 2019, Prome Minister Wever – Croes a reuni cu gobernantenan den “Eerste Kamer” y “Tweede Kamer” cual a conduci cu na mei 2019 a haya e bon noticia cu den e “Voorjaarsnota 2019”, 10 miyon florin a wordo aloca pa Aruba por atende cu e crisis aki. E fondo a wordo reparti den dos como lo siguiente:

 

“Bestedingsplan vreemdelingenketen”: 7 miyon florin:

Prome parti ta yama “Bestedingsplan Vreemdelingenketen” y a encera 7 miyon florin. Cu e suma aki, a inverti entre otro den Warda Nos Costa pa crea mas ‘opvang’ y pa mehora e ‘opvang’. A duna cursonan na Dimas tocante e tema die ‘vreemdelingen’ y asilo. A haya cacho pa haci miho control ora e botonan yega sin permiso, a cumpra auto pa controla costa, y a paga varios biahe pa repatria Venezolanonan (e bestedingsplan aki ta andando ainda.)

 

“Bestedingsplan overige”: 3 miyon florin:

E otro parti ta yama “Bestedingsplan Overige” y ta encera 3 miyon florin. Pa esaki, Prome Minister a expresa cu a splica Hulanda cu e crisis migratorio ta afecta otro areanan tambe, entre otro: enseñansa, traficacion di hende, violencia relacional y salubridad publico.

 

Enseñansa:

Pa loke ta enseñansa, a constata aumento di muchanan cu ta wordo manda den boto sin adulto of sin famia. Cu e principio cu no por nenga ningun mucha enseñansa of discrima a base di su status legal of no, Aruba a inisti pa ricibi fondo pa traha un proyecto di enseñansa pa prepara e muchanan aki na Hulandes pa despues (unabes nan yega cierto standard) nan por sigui educacion regular.

 

Traficacion di hende:

Den cuadro di traficacion di hende, ‘mensenhandel en mensensmokkel’, tambe a pidi fondo pa atende cu ne, pa motibo cu Aruba (a base di evaluacion di Merca) ta perdiendo e status cu tabatin debi na e situacion aki.

 

Fundacion contra violencial relacional:

Prome Minister a sigui splica cu un otro situacion cu a conoce aumento na 2018/2019, tabata na Fundacion Contra Violencial Relacional (antes Fundacion pa Hende Muhe den Dificultad).

E cantidad di hende muhe di decendencia Venezolano cu tabata yega e fundacion a aumenta pa diferente motibo. Sinembargo, como capacidad di shelter tabata hopi limita a insicribi e proyecto pa ricibi fondo pa e fundacion por amplia e shelter. “E proyecto ta impresionante.”

 

Gastonan medico y di vacuna:

Por ultimo, otro trabounan cu por a realisa a traves di fondo ricibi di Hulanda tabata den cuadro di salud, pa por cubri gastonan medico di personanan indocumenta cu tabata yega na sumanan hopi halto pa aña. Tambe a yuda DVG pa percura pa vacuna esnan cu ta bin Aruba di Venezuela cu no tur ta cumpli cu e vacunanan cu ta necesario y/of cu mayoria di Aruba su poblacion ya tin.

 

Prome Minister a enfatisa cu tur e trabounan aki a wordo realisa hunto cu organisacionnan cu ta traha pa loke ta derechonan humano.