heronimo arkitectura.JPG

E artista plastic y director di Fundacion Museo Arubano (FMA), sr. Renwinck Heronimo, tabata un di e tres oradonan cu a participa den un anochi di charla academico na seccion Arubiana/Caribiana di Biblioteca Nacional Aruba.

Sr. Heronimo kende tin un titulo na nivel di MA Critical Studies den arte a bin cu un disertacion masha interesante bou e titulo “Den e sombra di Bebel”. E ta un trabou singular cu a forma parti di su tesis di grado di specialisacion den critica di arte, unda e ta interpreta e realidad socio politico di Venezuela den su arkitectura.

Investigacion

E ta un investigacion cu ta data fei 16 aña pasa cu a cuminsa na momento di un encuentro entre sr. Heronimo y Humboldt Hotel na Caracas.  E ta un hotel “fantasma”  cu ta bashi pa 30 aña caba.  Ora cu el a drenta den e espacio di e hotel aki, el a bin ripara cu e edificio aki ta intacto. 

El a tuma e investigacion aki como punto di partida pa su analisis critico cu a bira un analisis di arkitectura y di arte tambe.  E hipotesis di dje ta: Con e modernismo a wordo utilisa den full Latino America como un vehiculo politico pa comunica idea y pa educa pueblo. Pero tambe tabata un vehiculo pa controla na e mesun momento, segun sr. Heronimo.  

“Na e momento ey e ta un contradiccion asina grandi mirando un toren di aluminio espectacular riba top di El Avila, y mirando e ciudad abou cu ta un monster cu ta creciendo fuera di control”,  el a declara durante un entrevista cu Bon Dia Aruba. Esaki a bira su fundeshi di inspiracion pa traha riba e tema aki di “ideal y real”.  Asina el a cuminsa construi riba filosofia tambe kico ta idea, kico ta real… kico e ta representa…

Pero tambe el a tuma otro toren existente cu ta e Toren David cu tabata e edificio mas magnifico di Caracas. E ta e edificio mas halto di Latino America cu no a bin cla y cu a keda bandona y awor a bira un refugio pa e hendenan di menos recurso economico.

“Esey ta manifesta y accentua e contradiccion cu tin den Caracas. E contradiccion den discurso. Bo por bisa e situacion toxico cu mi ta kere cu gran parti di Venezuela ta bibando aden, caminda bo tin dos narativa unda e polarisacion ta extremo…”, el a bisa. E ta un situacion cu e ta haya cu no tin solucion  na e manera cu e ta. “E solucion cu e tin ta gewoon aceptando e polarisacion, aceptando e problematica y purba di yega un resolucion di berdad, di reconciliacion of den un proceso asina pa bo por yega desaroya…”, el a indica.

Tesis y arkitectura

E ta haya cu na momento cu e modelo Europeo “modernistico” a wordo impone ariba paisnan y islanan den Caribe, esaki a keda “ambiguo” pa via cu no a tuma e particularidad di cada localidad  di cada pais y di cada isla. Tambe tur e diversidad cu ya tabata bibo den e localidadnan aki.

El a tuma Caracas como epicentro di su investigacion riba critica di arte y arkitectonico. E echo cu nos tin Venezuela como pais bisiña cu a yega na un punto di polarisacion extremo, caminda bo tin dos discurso cu ta manifesta nan mes fuertemente y bo ta wak un arkitectura di exclusion cu ta cera y cu ta exclui, segun e autor.

“Bo ta wak un desconexion na momento cu bo ta wak e personahe tipico y folklorico den edificionan cu ta medio bandona”, segun sr. Heronimo. E ta señal –segun e profesional di arte aki- cu ta bisa bo cu algo no a yega na su punto final pa harmonisa e pais aki.

Pa sostene su tesis y investigacion, e ta cita algun proyectonan cu ta trata cu esaki. Proyectonan relaciona cu Universidad Central di Venezuela y otro proyecto interesante cu ta purba incorpora tambe aspectonan di e ciudad den su diseño arkitectonico.