E regulacion riba cuenta off shore no ta nada nobo na Aruba pa Venezuela uza esaki como un posibel argumento pa blokia Aruba.

Parlamentario Richard Arends di fraccion AVP a referi na e situacion di Venezuela, unda el a contesta pregunta di prensa riba kico gobierno Venezolano tin su tras encuanto nan decision unilateral di cera su frontera aereo y maritimo cu Aruba y e otro islanan di e Reino Hulandes.

Un hipotesis cu ta circula rond ta cu henter e crisis aki tin di haber tambe cu e ceramento di cuentanan off shore di persona cercano na e gobierno central di Venezuela.  E parlamentario y ex- minister di Economia anterior  kende a participa den e reunion cu tabatin cu representante di Fondo Monetario Internacional (IMF) na Banco Central dialuna ultimo, a laga sa cu den prensa e por a tuma nota cu na Corsou nan a cuminsa elimina e tipo di cuenta aki bou recomendacion di Financial Action Task Force (FATF).  Esaki ta e obligacion cu institucionnan financiero tin pa duna, na momento un cliente no por splica di unda e placa ta bin. Esaki  sin discrimina nacionalidad, ya cu e regla aki ta wordo aplica pa tur cliente. Den e caso aki e cuenta aki ta wordo confisca y haci bashi y despues e ta wordo cera.

“Esey ta un practica cu ya caba ta tuma luga pa varios aña na Aruba.”

Tambe el a bisa cu e añanan cu e tabata atendi cu e asunto aki como mandatario,  e tipo di regulacion aki tabata sosode na Aruba. Esaki den cuadro di e regulacion di FATF,  y tambe den cuadro di e regimen di sancion nan cu a tuma luga pa medio di Merca y despues pa Union Europeo. Nan ta sancion cu e ta haya cu no ta dirigi specificamente na e pais Venezuela,  sino cu nan ta sancion cu ta bay riba e personanan y ‘personanan cu ta liga na e regimen di Venezuela’, el a laga sa.  Pues e ta aclaria cu e regulacion  aki no ta nada nobo riba nos isla contrario na Corsou cu a cuminsa implementa esaki no mucho tempo pasa.

Reunion  y situacion cu Venezuela
E politico a referi na e crisis cu Venezuela, caminda el a manda pregunta pa prome minister pa loke ta trata e situacion bilateral aki. Siman pasa caba el a manda pidi por escrito pa e prome mandatario femenino bin duna un up date riba e crisis diplomatico aki. Pero te awe e parlamentario ta haya cu su solicitud no a wordo atendi, a pesar di e situacion “hopi urgente” aki.

E ta indica cu ainda e blokeo comercial ta existente, pero tampoco nan no por haya un splicacion oficial di gobierno den parlamento. “Nos den parlamento ta keda den un incertidumbre.” Nan no sa kico ta wordo negosha y kico ta e rol di diferente paisnan. Tambe efecto comercial no solamente aereo di pasaheronan, pero tambe di importacion di fruta cu berdura, ya cu 10% di e productonan aki ta bin for di Venezuela.

E por wak un diversidad di articulo cu ta sali publica prensa regional y tambe na Hulanda, unda e ta mira cu e gobierno actual ta purba tira culpa riba e gobierno anterior di e blokeo aki, mientras cu esaki no ta cuadra cu e berdad. E ta haya cu e gobierno actual ta tilda e gabinete anterior di Mike Eman II di no tuma e medidanan necesario pa controla e frontera.

Tambe den medionan di comunicacion e por tuma nota di cierto declaracionnan contradictorio entre e minister plenipotenciario y e canciyer Hulandes. El a ripara cu den un declaracion publica di minister Plenipotenciario e ta bisa cu lo yega na un solucion diplomatico cu e delegado economico di embahada Venezolano na Den Haag. Mientras pa su mañan e declaracion aki a wordo contradeci  pa medio di e propio canciyer Hulandes. Aunke e ta haya esaki logico, ya cu asunto di relacion exterior ta cay bou competencia di reino. Sinembargo nan kier haya mas claridad for di prome minister di Aruba, ya cu e ta e minister cu tin un responsabilidad politico, y no e minister Plenipotenciario riba e asunto cu Venezuela.

Sinembargo cada dia ta sali na cla cu ningun di e tres islanan por a preveni e situacion cu  nos ta bibando aden, segun sr. Arends.  El a agrega cu e ponencia aki no ta bin di dje sino cu e ta producto di analisis for di informacion ricibi di departamento di Relacion Exterior.  Tambe el a laga sa cu nan ta comparti loke e canciyer Hulandes ta splica, ya cu e ta e persona pa e  reino Hulandes encarga pa relacionnan exterior.