Diaranson atardi, minister di Husticia, Andin Bikker a ofrece un conferencia di prensa pa medionan local, pa asina duna un relato di e Cumbre di Husticia cu a tuma luga di manera virtual.

Bikker a anuncia cu nan a trece dilanti temanan importante cu tin di haci cu husticia cu mester wordo atendi den e Cumbre di Husticia y no via condicionnan den cuadro di fiansa pa sosten di likides cu a wordo manda siman pasa.

Ademas, el a bisa cu nan a subraya tambe principionan di statuut y estado di derecho, manera preveni uso indebido di circunstancianan den principio boluntario na momento cu ta papia di Consensus Rijkswet, cu mester observa aworaki e condicionnan cu pais Aruba a ricibi, cu ta keda cu un caracter casi obligatorio mara na e sosten di likides, “y nos ta lamenta esaki”, Bikker a sigura.

Tambe el a comenta cu nan a trece dilanti e puntonan di agenda cu tin preocupacion pa e dimension, cu segun e mes a expresa, nan tin basta luna caba experenciando. Un situacion caminda cu e pais bisiña Venezuela a cera su fronteranan y cu Aruba ta depende den cuadro aki di intermediacion diplomatico na nivel di reino pa logra repatria personanan cu mester wordo expulsa.

Asina mes, el a manifesta cu nan a haci un apelacion na colega minister di Husticia cu su colega encarga di Relacionnan Exterior pa asina por yega lo mas pronto posibel na un resolucion pa Aruba por repatria personanan cu no tin status legal y manda nan back pa nan pais Venezuela.

Di mesun manera, el a trece dilanti otro topico cu ta trata di e rapport cu a wordo ricibi na november di 2019. Den esaki, a constata varios señal positivo pa loke ta trata desaroyonan na KIA y cu Aruba a haya sosten pa esaki. “Tin hopi adelanto cu a wordo haci, pero tin hopi trabou cu a keda pa haci cu tin retonan financiero”, Bikker a sigura.

Bikker tambe a conta cu a papia di loke ta trata e Academia di Ley, cu a keda estableci un par di siman pasa. Bikker a recorda cu desde algun tempo pasa el a boga pa establece un academia di ley pa locual a haya sosten interparlamentario, pa motibo cu ta importante pa asina compara e leynan cu e sotfware di un pais, cu mester actualisacion, y pa cu esey mester di expertonan huridico cu mester sigui un curso adicional pa esunnan interesa por certifica nan mes como ‘Wetgevingsjurist’.

Na Reino Hulandes su parti Caribense tin un scarsedad di huristanan aki y ta p’esey a presenta na parlamento pa establece un academia di ley. Y ora Bikker a asumi e funcion di minister, nan a pone esey den acuerdo di gobernacion.

Di esaki, el a señala cu siman pasa a logra cu Aruba Desk di e Centro Caribense di Legislacion a nace conhuntamente cu cooperacion di Universidad di Corsou y Universidad di Aruba, loke ta nifica cu awor cu e academia di ley aki por tin personanan pa bira wetgevingsjurist. El a declara cu inscripcionnan a habri un par di siman atras cu un cupo pa 20 persona, 15 cupo di nan ta dirigi pa esunnan cu ta traha den area publico of gobierno y 5 den area priva.

Un topico cu tambe a wordo trata den e Cumbre di Husticia, Bikker a informa cu ta trata di e parti di vehiculonan di husticia. Aruba a logra recientemente haya dos crash truck segunda mano den bon mantencion di parti di Schiphol Group, esaki ta den cuadro di cooperacion cu islanan den reino.

El a splica cu esaki no ta un regalo, sino cu mester paga di un suma simbolico pa e vehiculonan aki. E costo di cada un nobo ta rondia e cifra di 2.6 pa 2.9 miyon, cu den diferente reunion di ministernan a purba di haya esaki desde 2018 y sinembargo cu e retonan financiero no por concretisa e suma di e magnitud aki.

Bikker a laga sa cu nan a propone pa Aruba bay lidera e creacion di un concepto di ley concordante pa por reemplasa e Landsverordening Administratieve Rechtspraak (LAR), cu segun e, tin hopi aña caba cu a wordo institui. Ademas Corte Comun a expresa cu e mester modernisa y aworaki a haya e mandato di e Cumbre di Minister di Husticia pa Aruba den cooperacion cu otro islanan bay traha un concepto nobo pa loke ta trata Administratieve Rechtspraak.