Pa un mayor, loke mester tabata un momento di busca su yiu na scol rutinario a converti den 10 minuut di ansiedad, para pafo di porta di scol cera, sin por yega na su yiu y sin manera di por yega na esnan paden.

E motibo, segun e mayor ta conta, ta un cambio den regla cu a haci e aña escolar aki. Diferente na aña pasa, unda studiantenan mester a entrega nan telefon tur mainta y haya esaki back na final di dia, awo ta prohibi telefon na scol completamente. Y si gara algun studiante cu esaki – aunke paga, aunke no saca esaki – tin e riesgo di schorsing.

E mayor en cuestion no ta contra e prohibicion di celular den klas. E tabata na fabor di aña pasa su regla, bao cual tabata tuma su yiu su telefon mainta y duna esaki back ora e caba scol. Loke si e ta contra ta e prohibicion completo di hiba telefon scol, un distincion cu e ta bisa e scol no a atende adecuadamente y uno cu a lag’e para pafo sin manera di comunica cu su yiu.

Segun e mayor a conta, e scol su sistema ta depende riba e studiantenan mustrando un mensahe riba nan telefon cu ta confirma cu un mayor a bin busca nan. Bao e reglanan anterior, esaki tabata algo simpel: tabata debolbe e telefon na momento cu e studiante caba su dia na scol, cla pa ricibi e confirmacion. Bao e regla nobo, e studiantenan no tin telefon cu nan mes – loke ta nifica cu no tin ningun manera pa mustra e mensahe y tampoco tin manera pa un mucha cu caba scol trempan por avisa cu el a caba sin cu e tin cu bay para den rij pa usa telefon di scol.

Esaki ta loke a sucede e dia en cuestion. E studiante a caba scol trempan, pero sin telefon pa notifica su mayor, e mester a para den rij y warda pa secretario por yama su mayor. Despues di e yamada, e mayor a yega pa busca su yiu pero no tabatin manera di haya contacto cune, y mester a keda warda te ora cu, segun e ta conta, e security a pasa y wak e ta warda pafo, y door cu nan conoce otro a bay busca su yiu p’e.

E scenario aki cu e mayor a describi no ta un preocupacion unico – e ta cerca na e preocupacion exacto cu a genera critica y rechaso contra prohibicion di telefon den otro paisnan tambe. Na Merca, decenas di estado a restringi telefon durante e dia escolar. Un encuesta di National Parents Union a haya cu 78% di e mayornan kier pa nan yiu tin acceso na telefon durante e dia escolar, specificamente den caso di emergencia y 48% a cita e necesidad di coordina buskeda y transportacion como un motibo pa mantene acceso. Pew Research Center di manera similar a haya cu e necesidad pa mayornan y muchanan keda den contacto ta entre e motibonan mas comun cu famianan ta cita pa opone prohibicion di henter dia, te hasta ora cu nan ta sostene restriccion durante les.

E distincion aki ta importante y ta e mesun cu e mayor anteriormente menciona ta haci: opone tin e celular den klas no ta mescos cu opone acceso pa e mayor por comunica cu e mucha henter dia.

E guia 2025 Common Sense Education pa scolnan implementando prohibicion di telefon ta recomenda claramente pa construi un “plan di comunicacion di emergencia” y un sistema di notificacion instantaneo pa e mayornan prome cu implementa e prohibicion di telefon completamente, precisamente pa buscamento, ora di caba trempan y cambionan inespera den e dia escolar.

E problema di confirmacion ora di busca e studiante na scol tambe ta un fayo specifico y practico den implementacion na luga di un argumento contra implementacion di cualkier politica. Por ehempel, si e scol su procedura ta depende riba e mesun dispositivo cu el a caba di prohibi, esaki ta un proceso cu scol mester drecha y substitui.

E situacion cu e mayor ta trece dilanti ta menos pa ilustra un posicion contra e prohibicion, sino mas pa trece atencion na un buraco entre e regla y e sistema cu ta construi rond di esaki.

Aruba no ta e unico pais implementando esaki. Segun data di UNESCO, por lo menos 106 pais na mundo awo tin restriccion di telefon di algun forma implementa, y e moda aki ta uno cu tin e ultimo 2 aña ta acelera rapidamente.

E resultado, sinembargo, ta mas mixto cu loke defensornan hopi biaha ta sugeri. Na Hulanda, cu su ministerio di Educacion ta un comparacion util pa Aruba – un acuerdo nacional cu ta prohibi telefon, tablet y smartwatch for di klas a drenta na vigor den januari di 2024. Un encuesta comisiona pa gobierno cu 317 scol secundario a haya resultado positivo: concentracion di 75% di e studiantenan a mehora, cerca di dos tercera parti a nota un miho clima social, y 28% a mira miho resultado academico, segun Reuters y gobierno Hulandes su propio investigacion. Francia, cual tin “pause numerique”, ta rekeri studiantenan fisicamente entrega nan celular na 200 scol desde 2024, y a reporta feedback similar tocante clima escolar y desde e tempo aki a expande e politica nacionalmente.

No ta tur estudio ta conta e mesun storia. Un estudio di tamaño grandi haci na 2025 den The Lancet Regional Health – Europe, cubriendo casi 1.230 studiante den 30 scol Ingles, no a haya diferencia significante den salud mental, resultado academico ni tampoco comportamento den klas entre scolnan cu politica di telefon cu prohibicion y esnan sin – aunke si a haya cu e scolnan cu tin restriccion riba uso di telefon tin menos uso durante e dia escolar en general.

Separa, un di e estudionan mas grandi na Merca te dia di awe for di investigadornan na Stanford, Duke, University of Michigan y University of Pennsylvania usando data for di mas di 40.000 scol, a haya cu mientras docentenan a reporta menos distraccion, tabatin tiki evidencia di miho resultado of presencia di studiantenan.

En general, e imagen internacional ta sugeri algo mas specifico: e prohibicionnan por significantemente reduci uso di telefon den scol y distraccion den klas, y tin evidencia real di beneficio pa studiantenan mas debil en particular – pero nan no ta un solucion garantisa pa bienestar of miho resultado academico riba nan mes y investigadornan cada biaha ta enfatisa mas cu exito ta depende riba con ta implementa e prohibicion of restriccion, no solamente si un ta existi of no.

Esaki ta inclui exactamente e tipo di detaye operacional cu e mayor aki a encontra: kico ta sucede, logisticamente, ora un scol cu prohibicion di telefon mester di un manera lihe, confiabel pa yega un mayor of vice versa?

Ningun di e investigacionnan analisa ta sugeri cu scolnan mester bandona restriccion of prohibicion di telefon, al contrario, e moda global y hopi di e evidencia disponibel ta sostene esaki. Sinembargo e experiencia di e mayor aki ta un recordatorio cu e debate tocante e reglanan aki no ta simplemente permiti of no permiti celular. Tambe e ta tocante e scolnan su preparacion y si a construi alternativanan – pa emergencia, muchanan cu caba scol tempran, pa e logistica ordinario pa un mucha por yega cas safe – prome cu kita e herment riba cual famianan ta depende pa e mesun propositonan aki.