Regularmente Bon Dia Aruba a presenta analisis di un sector importante pa varios pais den Caribe, entre nan Aruba. E situacion den sector petrolero riba e islanan a keda mas o menos stabil riba e islanan cu tin refineria di petroleo chikito pa abastece nan propio mercado di e productonan mas importante di petroleo, manera gasolin, diesel, kerosin, jet fuel. Otro ta e situacion cerca e cuatro refinerianan grandi orienta riba exportacion, na Curaçao, St Croix y Trinidad & Tobago, y Aruba, di cual ningun ta actualmente den operacion. Refineria di Korsou NV ta en busca di un cumprador/inversionista, unda ta menciona Essar Energy Plc di India, despues cu e grupo local CORC no a logra nan meta. Na Trinidad & Tobago, sin operacion desde 2018, ta busca un cumprador tambe despues cu gobierno no a acepta e bid di un grupo local, incluyendo sindicatonan local di e industria.

E dos refinerianan cu ta mas largo fuera di operacion ta di St Croix y di Aruba. Nos atencion ta bay primordialmente na St Croix, unda e aña aki tabatin un situacion tumultuoso, cu a conduci na un prohibicion di EPA (Environmental Protection Agency) pa sigui opera, despues di un start up cortico, yen di problema no previsto, a pesar cu a inverti alrededor di US$ 4,1 biyon den e rehabilitacion, cu tabata cera desde maart 2012, mesun luna cu Valero a para su operacion na Aruba. E problema ambiental ocasiona pa e refineria tabata cu na varios ocasion durante inicio di e aña aki, fayo den operacion a causa escape di nubia di azeta y vapor cayente cu a cubri gran parti di e barionan mas cerca di e refineria. Esey a conduci na e prohibicion di EPA, St Croix ta teritorio Mericano, cu te awe no a mira e cambionan haci pa e refineria por reinicia. Mientras tanto e problemanan financiero a bira demasiado, na september pasa a manda tur empleado y contratista cas, y actualmente e refineria di Limetree Bay ta den proceso di bancarota. Na promer instante, Limetree Bay a pidi pa proteccion contra bancarota bao di Chapter 11, pero dia 18 di november ultimo, den un subasta e propiedad a haya como e mihor oferta un suma di US$20 miyon, plus US$ 13 miyon na debe cu e bidder lo a tuma pa su cuenta. E grupo St Croix Energy, cu a haci e oferta ta un grupo mayoritariamente local, cu ta bisa cu nan kier reactiva e planta.

Sin embargo, observadornan cu conocimento ta puntra nan mes di unda e financiamento lo bin pa cumpli cu tur e cambionan indica pa EPA, y pa bolbe start e planta, pa cual tambe mester un cierto capital. Segun agencia noticiero Reuters, tabatin ainda US$ 1,8 biyon na debe pendiente pa restructura den e caso di Chapter 11 aki. Contrincantenan di St Croix Energy den e bidding ta pensa cu St Croix Energy tambe tin e intencion di desmantela e instalacionnan y bay usa e tereno pa algo otro, pero ta presenta nan mes como salbacion pa e refineria. E operacion di e terminal di crudo y producto petrolero, historicamente esun mas grandi den e region (cu 600.000 bari pa dia di procesamento), dificilmente por sigui opera. Mayoria di observador ta mira e bancarota como punto final pa e refineria, pasobra e cambionan pa haci ainda ta abarca mas di un biyon dollar extra, pa cual ta practicamente imposible haya financiamento. E informacion aki Reuters a haya a traves di entrevista cu varios banquero, abogado y specialista di restructuracion na Wall Street, cu no a autoriza uso di nan nomber den e articulo corespondiente. En cambio, empresa Limetree Bay den e proceso di Chapter 11 tabata argumenta cu nan tabatin mester di unicamente US$ 150 miyon pa por start up atrobe.

Ta importante nota tambe cu e reinicio mester a tuma lugar na 2019, pero cu a cuminza haci prueba operativo na final di 2020, cu casi un aña di retraso. Esaki tabata posible via e contrato cu e empresa a logra haya cu e gigante petrolero British Petroleum (BP), cu tabata interesa den e fuel oil pa barco (Maritime Fuel Oil; MFO), cu desde inicio di 2020 tin cu cumpli cu norma nobo internacional pa e contenido di azufre permiti den e fuel oil. St Croix lo a concentra riba e producto ey. No ta conoci cuanto BP lo a perde den e bancarota aki, na capital duna como avance na Limetree Bay.

Un detaye interesante ta cu e propietario anterior, Hovensa (joint venture di Pdvsa y Hess Oil), como un decada pasa a calcula cu nan lo mester a inverti US$ 700 miyon pa upgrade nan equipo y pa limpia sustancia quimico toxico cu e empresa a laga bay den awa subsuelo di e isla. Pero en realidad e compania a deposita solamente US$ 4,9 miyon riba un ‘escrow account’ pa gobierno local. Di e suma ey, aproximadamente US$ 318.000 a ser usa pa set up un registro pa detecta presencia di cancer entre habitantenan di e isla, aunke e registro tampoco ta up to date.

Les pa Aruba

Tur esaki ta e historia tristo di un refineria grandi den region di Caribe, orienta riba exportacion, cu a para casi 10 aña bandona, promer cu a cuminza traha riba su rescate. E cifranan menciona, di 4,1 biyon dollar gasta caba, mas alrededor di 1,150 biyon pa por opera na un manera sigur y certifica pa autoridadnan ambiental, ta yega cerca di e suma pa un refineria totalmente nobo y cu e pregunta ta ken ta bay pone e tipo di inversion aki na riesgo den un aventura tecnicamente asina desafiante. Ademas sobrevivencia lo a depende di un producto particular, di fuel oil maritimo y no di exportacion di demas producto acaba. Esaki pa via di e saturacion di mercado regional pa productonan regular manera gasolin y diesel. Riba esey ta bin e desaroyonan global di tendencia di un ‘plateau’ di produccion di petroleo, y un gradual reduccion den e proximo decadanan, te na alrededor di 75% di produccion anual. E ultimo acuerdonan riba tereno ambiental na conferencia di Glasgow ta confirma e tendencia mundial den reduccion di uso di combustible fosil. Esaki lo causa un desaroyo global di reduccion di capacidad di procesamento di petroleo.

Como comparacion, e refineria di Aruba na maart proximo ta bay cumpli 10 aña fuera di operacion, y tempo e tabata den operacion no por a compara cu esun di St Croix, cu te na ultimo tabata un refineria versatil cu tabata produci un gama completo di producto petrolero. Esun di Aruba en cambio no tabatin capacidad di producto final, sino solamente producto intermedio, cu ta requeri otro proceso mas. Importante, pa tur eventual inversionista, den e refinerianan paraliza pa tanto aña, ta cu e costonan por ta hopi mas halto cu calcula di antemano pa e rehabilitacion, pa e multiple sorpresanan cu por topa ora ta bay opera den e partinan cu a kere cu nan tabata usable ainda. E unico ‘bentaha’ grandi cu Aruba tin cu no ta existi legislacion ni regulacion ambiental cu por compara cu St Croix, como teritorio Mericano, bao supervision di EPA.