Varios pais den Caribe ta proyecta pa aumenta nan actividadnan cu ta cay bao di e nomber di ‘industria creativo’, tambe y mas ainda despues di e crisis di Covid-19. E pandemia a pone economia di practicamente tur pais di e region na prueba y pa e industria creativo existente, esey tambe ta asina.

Pa hopi competidor regional den industria creativo, hopi entrada a desaparece cu e inactividad economico mundial mientras mundo tabata busca forma pa combati e virus. Mientras den e paisnan desaroya a crea strategia y a inverti hopi placa publico pa apoya nan economia pa bin back riba pia.

Sin embargo, e paisnan den desaroyo, especialmente e islanan chikito den desaroyo (SIDS) den Caribe, ta lidiando cu e pregunta con ta recupera e industria creativo y con por haci esaki mas resistente pa futuro.

Caribe tin un bentaha comparativo fuerte pa industria creativo, como cu e ta un ‘melting pot’ di diferente cultura, cu a duna nos nombernan mundial den literatura y musica manera V.S. Naipaul, Bob Marley y Rihanna. Den e sentido aki, e region ta fuerte compara cu su peso relativo.

Den e region economia creativo ta un sector di cierto peso, den cierto pais. Esunnan mas notable ta turismo alrededor di festival, musica y moda cu ta trece contribucion considerable na GDP di cierto pais. Hopi pais por lo tanto ta mira industria creativo como un area di atencion pa desaroyo economico den futuro.

Covid-19 a haci bastante daño na industria creativo. Galerianan di arte, restaurant, cinema y museo a haya nan ta cera porta pa varios luna, igualmente concierto. Festivalnan conoci den e region, manera Crop Over na Barbados, Carnaval na St Lucia, y Jazz ‘n Creole na Dominica, pa menciona algun, a keda cancela. Gobiernonan den region cu mester recupera nan industria creativo, o esunnan cu kier cuminsa, ta den igual posicion dificil pa inverti den esaki.