Autoridadnan Mericano y Europeo a identifica un cantidad di casonan di ‘monkeypox’ den dianan reciente, mas tanto den hobennan masculino. E ta un brote sorprendente di un malesa cu rarabes ta aparece fuera di Africa.

Oficialnan di salud mundialmente ta manteniendo bista riba mas caso pa motibo cu
pa prome biaha e malesa ta aparenta di ta plamando entre personanan cu no a biaha bay Africa. Nan ta enfatisa si cu e riesgo pa e poblacion general ta hopi abao. ‘Monkeypox’ ta un virus cu ta origina den bestianan salvahe y ocasionalmente ta bula contagia ser humano. Mayoria caso humano a tuma luga den Africa, unda e malesa ta un endemia.

E malesa a ser identifica prome pa cientificonan den aña 1958 tempo cu a tuma luga 2 brote di un malesa similar den e investigacion di macaco (monkey), cual a duna e virus su number Monkeypox. E prome infeccion humano tabata den 1970, unda cu un mucha homber di 9 aña a keda infecta den un parti di Congo. Monkeypox ta un virus den
e mesun famia cu smallpox (causa pa e virus variola) pero ta causa sintomanan mas leve.

Mayoria pashent ta experiencia keintura, dolor di curpa, friu y fatiga. Hendenan cu malesa mas serio ta desaroya bala riba nan cuero y lesion riba nan cara of curpa cu por plama na otro partinan di e curpa. E periodo di incubacion pa Monkeypox ta di 5 dia pa 3 siman. Mayoria hende ta recupera dentro di 2 pa 4 siman sin tin mester di keda hospitalisa.

Monkeypox por ta fatal pa te cu 1 di cada 10 persona, y aparentemente ta mas severo
den muchanan. Riba diahuebs, European Centre for Disease Prevention and Control a recomenda pa tur caso keda isola y cu contacto di riesgo halto ser ofreci e vacuna pa smallpox. World Health Organization ta calcula cu tin mas o menos miles di infeccion di monkeypox den un decena di pais Africano tur aña. Mayoria ta tuma luga na Congo, cual ta
reporta mas o menos 6,000 caso anualmente, y na Nigeria cu tin mas o menos 3,000 caso pa aña.

Casonan Isola di Monkeypox ta ocasionalmente mira fuera di Africa, incluyendo Merca y Britania. E casonan tipicamente ta asocia cu biahe na Africa of contacto cu bestianan di area unda cu e malesa ta mas comun. Den aña 2003, 47 den 6 estado di Merca tabata un caso confirma of probabel. Nan a keda contagia cu e virus di mascotanan cu tabata importa
for di Ghana, unda cu nan tabata banda di otro tiponan di bestia. Loke ta diferente di e casonan aki ta cu e ta plamando den personanan cu no a biaha bay Africa. Mayoria di e
casonan tambe ta inclui hendenan homber cu a tene relacion sexual cu hende homber
tambe. Den Europa, e infeccionnan a keda reporta na Britania, Italia, Portugal, Spaña y Suecia.

Britannia su Health Security Agency a bisa cu tur e casonan no ta conecta, sugeriendo cu tin varios cadena di transmision tumando luga. E casonan na Portugal a keda contagia
na un clinica di salud sexual, unda cu hombernan a busca ayudo pa lesionnan riba nan genital. Riba diaranson, oficialnan a reporta un caso di Monkeypox den un homber cu  recientemente a biaha bay Canada, unda autoridadnan ta investiando varios sospecha di contagio di Monkeypox den e area di Montreal.