ORANJESTAD – Fundacion Metabolic, cu ta un organisacion no gubernamental, lo cuminsa realisa un investigacion pa midi e nivel di polucion of contaminacion ambiental na Aruba. E mal calidad di aire of aire sushi ta reconoci como un di e cinco problemanan mas grandi di malesa no transmisibel.

Christie Mettes, kende ta coordinador di e proyecto aki, a laga sa cu actualmente Aruba no ta coleccionando data cu por demostra con e situacion di polucion ta riba nos isla of calidad di aire. Danki na e apoyo di Unesco y departamento di innovacion, e fundacion menciona a haya oportunidad pa colecta data, cu nos pais no ta coleccionando ainda, riba calidad di nos medio ambiente. Un aspecto tin di haber cu calidad di nos aire, cu ta un factor cu por afecta salud publico en general. E meta di e programa ta pa final di aña nan por bin cla cu un rapport, cu lo wordo divulga publicamente online pa medio di un website.

Mettes a bisa na e matutino aki cu nan ta un ONG, pero si nan ta den contacto cu departamento di naturalesa y medio ambiente (DNM). E departamento aki tambe tin interes di haya e data di e investigacion aki. Igualmente, nan ta hunto cu departamento di salubridad publico (DVG), cu tambe tin interes riba nan investigacion; y tambe nan tin apoyo di departamento di innovacion di Aruba cu ta resorta den e ministerio di innovacion di Aruba. Aunke instancianan di gobierno ta refleha un interes y apoyo pa atende cu e problematica aki, e ta aclara cu na momento aki e investigacion no ta un programa gubernamental. E aña aki e fundacion ta haya e financiamento di parti di Unesco.

Investigacion
Segun Mettes, esaki ta afecta islanan chikito manera Aruba, cu ta monitor nan calidad di aire. Islanan cu tin maneho di desperdicio y produccion di energia similar na nos isla. Nos por mira e problema di polucion of aire sushi pa medio di emision di huma for di autonan, dump y WEB. Pero tin otro fuente di contaminacion di aire cu nos no por wak of hole gewoon. Pero nan por afecta full e sistema di esun cu inhala nan.

Den e programa aki, lo bay instala cinco sensor na diferente luga rond di nos isla, cu no necesariamente tin di haber directamente cu e fuentenan di polucion mas conoci, pa asina midi e nivel di polucion di nos isla. Tambe nan lo instala nan den algun sitio cu nos por pensa cu tin bon calidad di aire. Nan tin algun punto caba den mente, pero ainda e decision final no a cay, pasobra nan kier tuma esaki den conhunto cu DNM.

Nan ta spera cu door di midi nan por cuminsa informa nos autoridadnan competente pa tuma accionnan pa mehora nos calidad di aire, si ta necesario. E data nacional aki lo keda publicamente accesibel. Tur esaki den e contexto di e metanan global cu a wordo poni mundialmente, y cu Aruba tambe a bay di acuerdo pa purba yega na dje den e proximo 5 aña.

Consecuencianan

E tipo di investigacion aki ta importante, ya cu mundialmente di acuerdo cu Organisacion Mundial di Salud (WHO), mas cu 90% di hende ta biba cu calidad di aire inadecua. Ademas, Mettes a trece data di WHO, caminda 7 miyon di hende ta muri anualmente pa causa di malesanan cu ta relaciona cu calidad di aire. “Nos tin cu asumi cu esaki ta conta pa Aruba tambe,” el a bisa. Mettes a trece dilanti cu e mal calidad di aire por te hasta afecta e desaroyo cognitivo y celebral di muchanan for di e periodo cu e mama ta na estado, entre otro consecuencianan.

Tin e percepcion cu pasobra Aruba ta un isla chikito di Caribe, unda hopi biento ta supla y no tin mucho industria cu ta produci huma, nos nivel di contaminacion di aire ta masha minimal. Sinembargo, Mettes a declara na Bon Dia Aruba, cu otro islanan den Caribe cu tin economia similar na esun di Aruba y tin un sistema di produccion di energia y maneho di sushi mescos cu nos isla, e problema di calidad di aire ta afectando nan ‘significativamente’.

El a trece e caso di Trinidad & Tobago y Barbados, caminda mas cu mil aña di bida anualmente ta wordo perdi di henter nan poblacion pa problema causa pa medio di polucion ambiental. Esaki ta mas halto compara cu paisnan mas grandi. Un eventual causa ta debi cu e islanan ta chikito, y no por tin e sushinan produci leu of e fuente di polucion for di unda e hendenan ta biba. “Nos ta biba hopi cerca di tur e polucion aki,” Mettes a laga sa. Ta parce cu e impacto di e polucion ta mas grandi pa e islanan den Caribe.