Un propuesta Hulandes pa lista e especie bou e Convencion di Cartagena ta prosperando. Ayera, riba dia mundial di medio ambiente, e pisca sierra di djente grandi (‘sawfish’, Pristis pristis) den peliger critico a ricibi un salbabida ora paisnan den Caribe a bay di acuerdo unanime pa protege e especie.

Diesshete gobierno miembro di Convencion di Cartagena a bay di acuerdo pa añadi e especie na e Anexo II di e Protocol di Area y Especie di Flora y Fauna Silvestre Specialmente Proteha (SPAW), y por lo tanto, tin obligacion di impone proteccion nacional estricto pa e especie, y coopera regionalmente pa recupera e poblacion.

“Nos ta complaci cu gobiernonan rond henter Caribe a mira e balor di salba e pisca iconico y ireemplasabel, pez sierra di djente grandi, di futuro extinsion regional”, segun Olga Koubrak, asesor legal pa Sealife Law. “E pisca sierra ta un di e especienan marino mas menasa den mundo, y nan mester cu urgencia proteccion legal estricto unda cu ainda por haya e especie.”

Tur cinco especie di pisca sierra den mundo ta clasifica como den peliger of den peliger critico di extinsion bou e Lista Cora di UICN. Pisca sierra di djente grandi y djente chikito tabata comun den Caribe, pero actualmente ta presenta un grado eleva di agotamiento. A añadi e pisca sierra di djente chikito na e Anexo II di SPAW na 2017. E paisnan den Caribe unda ta pensa cu ainda tin pisca sierra ta inclui Bahamas, Cuba, Colombia y Costa Rica. E nivel di proteccion nacional na e pisca ta varia, sinembargo, ta falta iniciativa regional di conservacion.

“E decision di awe ta hustifica y ta bonbini, ya cu tempo ta cabando pa e pisca sierra”, segun Sonja Fordham, presidente di Shark Advocates International. “Nos ta gradici Hulanda pa propone e inclusion den e lista, y nos ta pidi pa cooperacion continuo pa sigura cu ta desaroya programa di proteccion di pisca sierra den Caribe, prome cu ta mucho laat.”

Encontra globalmente den awa cayente, e pisca sierra por alcansa casi 6 meter di largo. Su tasa di reproduccion baho ta haci e pisca aki excepcionalmente vulnerabel na sobrepiscamento. E captura incidental ta su principal menasa; su djentenan ta keda pega facilmente den e red di pisca. A pesar di mayor proteccion, partinan di e pisca aki ta wordo uza pa diferente producto, alimento, medicina y pelea di gay. E degradacion di habitat tambe ta pone su sobrevivencia den peliger.