BANDERA

Aruba por haya un rol mas importante den e cooperacion policial dentro di Reino Hulandes durante e añanan binidero. Esaki ta sali na cla for di un vision nobo riba cooperacion policial internacional cu ministerio di Husticia y Seguridad di Hulanda a presenta recientemente na Tweede Kamer. Segun e documento, criminalidad internacional, digitalisacion y cambionan geopolitico ta obligando autoridadnan adapta nan manera di traha. Pa Reino Hulandes, esey ta nifica cu cooperacion cu Aruba, Corsou, Sint Maarten y Caribe Hulandes lo bira mas importante den combatimento contra criminalidad cu no conoce frontera.

Gobierno Hulandes ta señala cu organisacionnan criminal awo no ta limita nan actividad na un solo pais. Cartelnan di droga, grupo di labamento di placa, criminalnan online y organisacionnan terorista ta coopera entre nan mes, compartiendo conocemento, ruta logistico y recurso. E documento ta subraya cu trafico di cocaina ta genera miles di miyones euro cada aña, cu despues ta ser laba door di inversion den real estate, companianan ficticio y institucionnan financiero den diferente pais. Na mesun momento, criminalidad cibernetico ta sigui crece, incluyendo fraude, atakenan cibernetico, benta di documentonan falso y otro actividadnan ilegal riba e dark web.

Pa Aruba, e desaroyonan aki tin importancia directo. Como un isla den Caribe, cerca di Sur America y riba diferente ruta internacional, Aruba regularmente ta confronta reto manera narcotrafico, contrabanda, labamento di placa y trafico di persona. E posicion geografico di e isla ta haci cu cooperacion cu otro pais y cu e otro paisnan di Reino ta indispensable pa detecta y combati e rednan criminal aki.

Segun e vision, e meta no ta solamente reacciona despues cu un delito a tuma lugar. Hulanda kier interveni mas tempran den e cadena criminal door di identifica menasa den paisnan di origen of di transito, prome cu e actividad ilegal yega na Europa of den e otro paisnan di Reino. Gobierno ta describi e strategia aki manera “upstream disruption”, cu ta enfoca riba preveni criminalidad desde su origen.

E documento ta enfatisa cu combate contra criminalidad internacional no ta un tarea exclusivo di polis. Ministerio Publico, Douane, Koninklijke Marechaussee, FIOD, ministerio di Asuntonan Exterior y otro autoridadnan ta forma parti di un strategia integra. Den algun situacion tambe e ta involucra tambe empresa, organisacion social y ciudadanonan, pasobra seguridad ta exigi un enfoke mas amplio cu ta supera solamente aplicacion di ley.

Gobierno Hulandes ta considera cu e vision presenta na 2019 mester ser actualisa pa contesta na e cambionan cu a tuma lugar den e ultimo siete aña. Tension geopolitico, conflicto internacional y innovacion tecnologico a cambia e manera cu criminalnan ta opera. Pa e motibo ey, e documento ta propone un marco mas flexible pa polis coopera cu partnernan internacional, manteniendo respet pa estado di derecho, privacidad y derechonan humano.

Un di e principionan principal den e vision ta cu cooperacion internacional mester ta basa riba confiansa mutuo. Autoridadnan solamente por comparti informacion sensitivo, evidencia y capacidad operacional si tin suficiente confiansa cu e partner lo maneha e informacion conforme ley. Estado di derecho, integridad institucional y respet pa derecho humano ta forma e fundeshi di cualkier cooperacion profundo.

E documento ta identifica diferente nivel di cooperacion, cu ta varia for di intercambio di informacion y conocemento te na operacionnan conhunto y integracion parcial entre cuerponan policial. Hulanda ta aclaria cu no ta necesario pa tur pais yega na e nivel mas halto di cooperacion; e intensidad lo depende di e relacion existente, e necesidad operacional y e base legal.

Den practica, Hulanda ta sigui considera Europol, Interpol y Joint Investigation Teams (JIT) como hermentnan esencial pa coordinacion internacional. Den Caribe, e documento menciona a specificamente e Recherche Samenwerkingsteam (RST), cu ta reuni capacidad investigativo di Aruba, Corsou, Sint Maarten, Caribe Hulandes y Hulanda pa trata casonan serio cu tin caracter transfronteriso.

Ademas, gobierno ta sigui inverti den sistema digital pa comparti informacion mas lihe y sigur entre autoridadnan, manera databanks comparti, protocolnan uniforme y training pa personal. Segun e documento, inversion den tecnologia, conocemento y recurso humano ta indispensable pa enfrenta criminalidad moderno.

Den e contexto aki, Aruba ta ocupa un posicion strategico. Su ubicacion den Caribe y e contacto constante cu region Latino Americano ta haci e isla un socio importante den e cooperacion policial cu Hulanda kier fortalece durante e siguiente añanan.

Un di e elementonan cu mas sobresali den e vision nobo ta e importancia cu Hulanda ta duna na cooperacion den Caribe. Aunke Aruba, Corsou y Sint Maarten ta paisnan autonomo dentro di Reino, e documento ta reconoce cu nan posicion geografico y e menasa di criminalidad transfronteriso ta haci cu cooperacion mutuo ta indispensable.

Gobierno Hulandes ta señala cu Korps Politie Caribisch Nederland (KPCN), responsable pa Boneiro, St. Eustatius y Saba, no por dispone di tur e specialisacionnan cu ta necesario pa enfrenta tur forma di criminalidad. Pa e motibo ey, cooperacion cu e otro cuerpo policial den Reino ta keda esencial pa por comparti conocemento, capacidad y recurso.

Den e caso di Aruba, Corsou y Sint Maarten, e documento ta reafirma cu cada pais ta responsable pa su propio aplicacion di ley. Sinembargo, e cooperacion entre e cuatro pais di Reino ta basa riba deseo mutuo y riba e base legal di Rijkswet Politie. Ora cu e situacion ta pidi esaki, e cuerponan policial ta brinda apoyo y asistencia bilateral. E cooperacion aki ta ser coordina, entre otro, durante e Justitieel Vierpartijenoverleg (JVO), unda ministernan di Husticia di e cuatro paisnan ta reuni regularmente.

Na nivel di operacion, e College van Korpschefs ta sigui fortalece cooperacion entre e diferente cuerpo policial. Segun gobierno Hulandes, e plataforma aki a demostra cu intercambio di experiencia y coordinacion regional ta contribui na un reaccion mas efectivo contra criminalidad. Pa consolida e iniciativa, Hulanda a introduci financiamento structural for di 2026. Esaki lo permiti e College sigui inverti den gobernansa, planificacion y desaroyo di un strategia comun pa futuro.

E documento tambe ta pone enfasis riba e papel di Recherche Samenwerkingsteam (RST). E ekipo regional ta ofrece apoyo na investigacionnan serio cu tin caracter transfronteriso y ta reuni specialista for di Aruba, Corsou, Sint Maarten, Caribe Hulandes y Hulanda. Hulanda ta anuncia cu durante 2027 lo evalua si e structura actual di RST ainda ta contesta na e necesidadnan di region y na demanda pa mas capacidad investigativo.

Cooperacion regional no ta limita su mes solamente na Reino. Hulanda tambe ta mira Surinam como un partner importante pa futuro. Segun e documento, e idioma comparti, e relacion historico y e sistema legal comparable ta crea oportunidad pa comparti conocemento, training y experiencia. Gobierno ta reconoce cu diferente cuerpo policial den Caribe ta confronta escasez di personal, loke ta haci cooperacion regional ainda mas importante.

Otro prioridad ta mehora intercambio di informacion. E representante oficial di Hulanda na Corsou ta desempeña un rol importante den coordinacion entre e diferente cuerpo policial den Reino, cu e meta di desaroya un strategia comun pa comparti informacion mas lihe y sigur. Segun e vision, informacion preciso ta un di e hermentnan mas efectivo pa detecta y interumpi actividad criminal transfronteriso.

Ademas di cooperacion den Reino, Hulanda ta sigui fortalece relacion cu paisnan di Latino America y e Caribe. E documento ta splica cu problema manera narcotrafico y labamento di placa ta exigi un enfoke regional. Pa e motibo ey, gobierno ta sigui explora acuerdo di cooperacion cu diferente pais den Latino America, Asia y Africa y ta considera cu, den hopi caso, un strategia regional ta mas efectivo cu cooperacion bilateral.

Na Europa, Hulanda kier amplia intercambio di dato, interoperabilidad entre databanks policial, uso responsable di inteligencia artificial y fortalecemento di Europol como centro principal pa tecnologia y informacion. Na mesun momento, e documento ta enfatisa cu proteccion di privacidad y derechonan fundamental mester sigui un punto di salida den tur innovacion.

Pa Aruba, e vision nobo ta confirma cu e isla ta un componente importante den e strategia di seguridad di Reino. Segun gobierno Hulandes, e combinacion di cooperacion regional, intercambio di informacion y coordinacion entre autoridadnan lo ta esencial pa enfrenta criminalidad internacional den e añanan binidero.