Durante su reunion di 8 di mei 2026, Monetary Policy Committee (MPC), Centrale Bank van Aruba (CBA) a dicidi pa mantene e rekisito di reserva na 12.5%. E decision a drenta oficialmente na vigor dia 1 di juni 2026 y a keda sin cambio despues cu e CBA a conclui cu reservanan internacional ta sigui na un nivel fuerte, inflacion ta relativamente abao y e sistema financiero ta keda stabiel, a pesar di e incertidumbrenan cu ta sigui caracterisa e economia mundial. E decision a ser publica door di CBA dia 28 di juli 2026.
E rekisito di reserva ta e porcentahe di e deposito cu banconan comercial mester tin aparta na Banco Central y cu nan no por usa pa presta of inverti. Door di mantene e porcentahe aki stabiel, CBA ta indica cu, segun su evaluacion, e situacion monetario actual no ta rekeri cambio den e politica monetario.
Segun e evaluacion presenta den e reunion di MPC di mei 2026, tres factor principal a hunga rol den e decision. Prome, reservanan internacional di Aruba ta keda ampliamente riba e nivel cu CBA ta considera necesario. Di dos, inflacion ta keda relativamente abao. Y di tres, Banco Central ta sigui mira cu cautela e incertidumbrenan geopolitico internacional cu por afecta un economia chikito y habri manera di Aruba.
Un di e aspecto cu ta sali claramente for di e diferente reunionnan di MPC ta e crecemento continuo di reservanan internacional.
Na december 2025, reservanan internacional tabata na Afl. 4.419,3 miyon. Un luna despues, na januari 2026, nan a subi pa Afl. 4.635,9 miyon. Pa fin di februari e cifra a aumenta atrobe te Afl. 4.865,7 miyon, mientras cu na fin di maart reservanan internacional a yega Afl. 4.872,7 miyon. Esaki ta representa un aumento di mas cu Afl. 450 miyon den solamente e prome tres luna di 2026.
Na mesun momento, reservanan oficial di CBA tambe a mustra un crecemento constante. Nan a subi for di Afl. 4.006,1 miyon na december 2025 pa Afl. 4.148,9 miyon na januari, Afl. 4.355,6 miyon na februari y finalmente Afl. 4.342,9 miyon na fin di maart. E diferencia entre februari y maart ta relaciona cu e periodo di midimento uza den e informe, pero e banco central ta sigui conclui cu e nivel di reserva ta mas cu suficiente pa sostene e stabilidad monetario di e pais.
CBA ta midi e fortaleza di e reservanan usando diferente indicador internacional. Un di nan ta e “current account coverage ratio”, e cantidad di luna cu e pais por sigui paga importacion aunke no tabatin entrada nobo di divisa. Den januari e indicador tabata 8.1 luna, na februari 8.6 luna, na maart 9.0 luna y 8.4 luna den e ultimo evaluacion. Tur e cifranan aki ta considera ampliamente suficiente segun e criterio cu CBA ta uza.
Otro indicador importante ta e “IMF Assessing Reserve Adequacy Metric (ARA).” E indicador aki tambe a keda na nivelnan considera hopi fuerte. Na december 2025 e tabata 146.6%, despues 151.8% na januari, 158.8% na februari y 153.5% na maart. E hecho cu e indicador ta keda riba 100% ta confirma, segun CBA, cu Aruba tin un buffer financiero importante pa enfrenta shocknan externo.
Ora e dato di mei 2026 ser compara cu e rapport similar di mei 2025, e diferencia ta notabel.
Na maart 2025, reservanan internacional tabata Afl. 4.108,4 miyon, mientras reservanan oficial tabata Afl. 3.649,5 miyon. Un aña despues, e cifranan aki a aumenta te Afl. 4.872,7 miyon y Afl. 4.342,9 miyon respectivamente. Esaki ta mustra cu durante e ultimo aña Aruba a sigui fortalece su posicion externo, a pesar di e diferente incertidumbrenan den economia mundial.
Tambe e indicador ARA a subi considerablemente. Na mei 2025 e tabata 137.3%, mientras cu den e ultimo rapport e tabata 153.5%. E cobertura di importacion tambe a keda consistentemente riba ocho luna, un nivel cu ta ser considera robusto pa un economia chikito cu ta depende hopi di importacion y turismo.
Segun e diferente informenan di MPC, e crecemento di reservanan ta ser impulsa principalmente door di e aumento di reservanan oficial di CBA y tambe door di mas divisa cu banconan comercial ta mantene. Den e ultimo rapport mas recien, CBA ta indica cu solamente entre december 2025 y maart 2026 reservanan internacional a aumenta cu Afl. 363,4 miyon, mientras reservanan oficial a crece cu casi Afl. 290 miyon.
E tendencia aki ta duna CBA suficiente confiansa pa mantene su politica monetario actual. Segun Banco Central, e nivel di reservanan ta mas cu suficiente pa sostene e tasa di cambio fiho entre e florin Arubiano y e dollar Mericano, cu ta un di e pilarnan principal di e sistema monetario di Aruba.
Mientras cu reservanan internacional ta sigui fortalece, un otro rason importante pa CBA mantene su politica monetario sin cambio ta e comportamento di inflacion. Den tur e diferente reunionnan di MPC durante 2026, Banco Central a keda conclui cu e presion riba prijsnan ta relativamente limita, a pesar di algun movemento den diferente categoria di consumo.
Na november 2025, inflacion di fin di periodo tabata -0.2%, loke ta indica cu e nivel general di prijsnan tabata un poco mas abou cu un aña prome. Na december e cifra a bira positivo atrobe cu 0.4%, mientras na januari 2026 el a subi un tiki pa 0.5%. Pa maart 2026, e inflacion anual a alcansa 1,1%. Aunke esaki ta mustra un aumento gradual, CBA ta sigui describi e ambiente inflacionario manera relativamente abao y stabiel.
Inflacion promedio di 12 luna tambe a sigui na un nivel limita. Despues di keda na 0.1% durante november, december y januari, e cifra a subi pa 0.2% na maart. Segun CBA, e aumentonan reciente tabata principalmente relaciona cu categoria manera cuminda y bebida sin alcohol, comunicacion, restaurant y hotel, vivienda y diferente bienes y servicio. Sinembargo, Banco Central no ta mira e movemento aki manera suficiente pa hustifica un cambio den politica monetario.
Comparando cu e situacion un aña prome, tambe ta nota cu inflacion a baha considerablemente. Den mei 2025, e inflacion promedio tabata 1.4%, mientras inflacion na fin di periodo tabata 0.1%. Esaki ta mustra cu Aruba a sigui move den un ambiente di prijsnan relativamente controla durante e ultimo aña.
Otro indicador cu CBA ta sigui observa ta e exceso di likides den banconan comercial. E concepto aki ta referi na e cantidad di placa disponibel den sistema bancario cu ainda no a ser presta. Un nivel hopi halto di likides por indica cu banconan tin espacio pa financia actividad economico, pero tambe ta exigi pa Banco Central sigui monitorea e desaroyo monetario.
E diferente reunionnan di MPC ta mustra cu exceso di likides a sigui crece durante e prome luna di 2026. Na fin di december 2025 e tabata Afl. 976,3 miyon. Na januari e cifra a subi pa Afl. 1.030,4 miyon. Den februari tabata Afl. 982,8 miyon, mientras e dato preliminar pa april 2026 ta mustra un aumento significativo te Afl. 1.167 miyon. Segun CBA, e crecemento aki ta relaciona principalmente cu deposito di sector publico na banconan comercial y actividad economico fuerte, specialmente den sector turistico.
Na mesun momento, credito den economia tambe ta sigui expande. Durante 2025, cartera total di prestamonan a crece cu aproximadamente 10%, alcansando Afl. 5.162,6 miyon na december. Den e prome luna di 2026 e tendencia aki a continua, cu credito aumentando pa Afl. 5.190,2 miyon na januari y despues pa Afl. 5.242,2 miyon na fin di maart. E crecemento ta bin tanto for di prestamonan na empresa como prestamonan na personanan individual, incluyendo hipoteca pa cas, credito di consumo y financiamento comercial.
Aunke e indicadornan domestico ta mustra un panorama relativamente positivo, CBA ta sigui alerta riba e riesgonan internacional. Segun Banco Central, e conflicto den Medio Oriente, tensionnan geopolitico y posible aumento den prijs di petroleo, hunto cu e dependencia di Aruba riba turismo y economia Mericano, por afecta e economia local. Un aumento den costo di petroleo of un desaceleracion na Merca por tin impacto riba reservanan internacional, inflacion y entrada di turista na Aruba.
A base di tur e informacion evalua durante e reunion di mei 2026, MPC a conclui cu ainda no tin necesidad pa cambia e rekisito di reserva. Segun e CBA, e combinacion di reservanan internacional fuerte, inflacion relativamente controla y un sistema financiero cu ta keda stabiel ta duna espacio pa mantene e politica monetario actual, sin perde di bista e riesgonan cu por surgi for di economia mundial.



