Dialuna den oranan di anochi, Dr. Joaquin van Trigt di Huisartsenvereniging Aruba (HAVA) a duna un presentacion tocante e riesgonan di muchanan pa cu COVID-19 y e situacion di habrimento di scol.

Tocante un controversia cu a surgi den dianan aki tocante si scol mester habri of no, Van Trigt a expresa cu door di e flexibilisacion di e medidanan pa cu COVID-19, ta logico pa pensa cu tambe por cuminsa habri scolnan.

Despues di un reunion cu su persona tabatin cu diferente directiva di scol y organisacionnan pa siguridad di mucha, nan a logra bin riba un linea tocante e situacion aki. Van Trigt a duna di conoce algun dato cu a detaya e situacion na Hulanda y na Aruba.

Specificamente di Aruba, el a bisa cu di e 101 pashent cu a wordo contagia cu coronavirus no tabatin muchanan entre 0-4 aña cu e malesa aki, tabatin 2 pashent di edad entre 5 pa 9 aña y 5 pashent entre 10 pa 14 aña di edad, loke ta duna un total di 12 mucha afecta cu coronavirus.

Di e cifranan positivo aki, Van Trigt a señala cu muchanan no ta wordo pega hopi lihe cu coronavirus y a subraya cu tur caso cu mucha cu ta registra na Aruba ta wordo contagia di un adulto den e mesun cas of mesun cluster. No tin casonan registra cu e malesa ta pasa di mucha pa mucha.

Van Trigt a comenta cu na nivel mundial e cantidad di muchanan cu a wordo contagia cu coronavirus ta relativamente chikito. Mayoria no a presenta sintomanan of a presenta sintomanan hopi leve. Algun di nan tabatin diferente sintoma compara cu hende adulto y nivel di mortalidad ta hopi abou.

Esaki ta importante pa trece dilanti na e momentonan di habri scol, cu mester tene na cuenta cu ta existi hopi miedo door di falta di informacion. Mester tuma un decision tocante esaki, pa via cu si ta compara e datonan cu e flexibilisacion di medidanan, e habrimento di scol ta carga cune un riesgo mas chikito.

Asina mes, el a declara cu nan tin basta siman cu e casonan stabiel y e fronteranan ta cera. Esey ta mustra cu no ta treciendo mas casonan local, pa loke el a sigura: “Nos ta kere cu habrimento di scol no ta un riesgo hopi grandi.” E protocolnan cu tin di Hulanda, den cual nan a tira un bista, ta hopi stricto. Por mantene e protocolnan y nan por traha nan mesun protocol, unda lo tene na cuenta cu condicionnan di gruponan di riesgo como maestronan, pero tambe e muchanan pa asina hende poor sinti mas sigur na e momento di habri scol.

Ademas, el a comenta cu nan ta keda vocifera riba e importancia di distanciamento social tambe na scolnan y ora di flexibilisa e medidanan y habri economia bek. Un di e cosnan cu hendenan ta custuma di haci ta hiba nan yiunan na scol prome cu nan ta bay trabou, tur esaki tin relacion, loke ta nifica cu habrimento di scol tin efectonan riba e parti di flexibilisacion y habrimento di economia.

Na e momento cu scol cuminsa habri, Van Trigt a bisa cu nan ta bay tene cuenta tambe cu ta bay tin casonan individual acerca, pero nan ta ekipa y DVG tambe ta ekipa pa haci e monitoring si tin caso positivo pa tuma accion y haci contact tracing.

“Ya cu e riesgo ta abou ,nos por habri scolnan y pone tur hende como mayornan y muchanan pa custuma cu e situacion nobo, unda mester tuma mas distancia”, Van Trigt a expresa. Pa finalisa, el a recorda cu muchanan mester laba man cada cierto tempo, ya cu awor e situacion ta stabiel y asina custuma cu e situacion nobo.