Parlamentarionan Hulandes ta cuestionando ki responsabilidad Hulanda tin  pa yuda Venezolanonan huyendo di nan pais y cu ta yega na Caribe Hulandes, mientras Venezolanonan cu ta pidiendo asilo ta pidi un di e parlamentarionan pa ayudo mirando cu nan no ta hayando contesta den nan procedura di apelacion.

E parlamentarionan di D66 Antje Diertens, Maarten Groothuizen y Achraf Bouali, segun fuente koninkrijksrelaties.nu a haci preguntanan al caso na secretarionan di estado di husticia y relacionnan di Reino Mark Harbers y Raymond Knops, unda ta cuestiona si gobierno Hulandes ta pretendiendo di no ta conoci cu e informacion concreto cu tin di pais Venezuela, cual ta indica cu su ciudadanonan ta enfrenta detencion sin proceso debido, tortura y hasta ehecucion pa a forma parti di protestanan contra regimen di Nicolás Maduro.

Nan ta puntra tambe ta cua informacion Servicio di Inmigracion y Naturalisacion (IND) ta basa nan mes riba dje pa dicidi di honra of nenga un peticion di asilo politico of status di refugiado y si e secretarionan ta haya cu e informacion aki ta suficiente. Anos como medio lo kier haci e mesun preguntanan aki na e departamento equivalente na Aruba, esta Dimas, mirando cu nos a ricibi indicacion cu personanan cu a haya e status di refugiado a base di articulo 19 di LTU den pasado a ricibi un negacion despues di renoba nan permiso. Manera ta conoci, e comision cu mester evalua y administra apelacionnan, ya caba tin un atraso den trata e casonan aki, cual ta haci cu e personanan aki ya tin varios luna ta warda riba un contesta di LAR.

Esaki ta pone un punto di reflexion riba e pregunta esencial di e parlamentarionan, cual ta si Hulanda mester interveni na Aruba y Corsou pa preveni abuso di derechonan humano di Venezolanonan den Caribe, basa riba articulo 43 di e Statuut di Reino, cual ta prescribi cu cada pais mester salvaguardia derechonan humano, pero cu tambe e responsabilidad ta cay bou henter Reino.

Pero ki derechonan specifico e refugiadonan lo mester tin? E parlamentarionan ta subraya un sumamente importante, cual ta e derecho di non-refoulement. Non-refoulement ta e practica di percura di no forsa personanan cu tin claim na e status di refugiado of cu ta huyendo di persecucion pa bolbe un pais unda nan lo enfrenta tal persecucion. Actualmente no ta conoci cuanto Venezolanonan a deporta cu posiblemente lo enfrenta un tal persecucion, pero esaki ta haci pensa riba un par di luna pasa ora minister di husticia Andin Bikker (POR) a declara cu pa via cu a deporta un hoben menor di edad cu tabata bou capa di refugiado, el a dicidi di suspende e hefe di Warda Nos Costa.

Ta e siguridad aki personanan cu tin miedo cu autoridadnan lo por deporta nan lo kier, cual ta algo cu hasta parlamentario Antje Diertens a tende di dje 2 dia pasa via Twitter, ora un persona a tweet e bisando cu nan famia tin miedo di deportacion na Aruba. E parlamentario a bisa cu ‘jammer genoeg’ e no por nifica nada pa nan via Twitter, pero a dirigi e persona aki na prome minister Evelyn Wever-Croes (MEP).

E situacion na nos pais bisiña no solamente ta envolve un crisis socioeconomico cual ta laga muchanan riba caya y famianan sin fuente di alimentacion, pero tambe un regimen di persecucion cu ta impone castigonan penal riba personanan cu a protesta en contra presidente di Venezuela, cual te hasta a yega na tortura y ehecucion di ciudadanonan. Esaki ta informacionnan cu a bin dilanti di varios banda, incluyendo di e ex procurador general di Venezuela Luisa Ortega, Comision Inter-Americano riba Derechonan Humano y UNHCR.