ORANJESTAD – Diabierna ultimo Fundacion Rancho a cuminsa su ciclo di actividad di cinco dia dedica na Dia Internacional di Migrante 2018. E dia aki, segun calender di organisacion di Nacionnan Uni, ta wordo conmemora awe.

E topico di migracion a bira un asunto importante na cualkier pais, y e ta aparece riba agenda di prioridad di cualkier encuentro mundial di mandatarionan. Aruba ta un isla cu historicamente a ricibi e presencia di migrantenan di tur parti di mundo. Sinembargo, den e actividad aki organisa pa Fundacion Rancho y divulga den medionan di comunicacion, e presencia publico ta masha pober mes. E ta refleha cu eventualmente ta existi un falta di interes, te hasta di e propio migrantenan, cu mester ta esun mas interesa pa atende e charlanan cu a tuma luga den Centro di Actividad di Rancho.

Ayera tardi a tuma luga un caminata cultural y te hasta pedagogico di inclusion den e bario historico aki. Awe den e clausura di nan actividad dedica na Dia Internacional di Migrante, ta tuma luga un celebracion na Plasa di Rancho Visstraat/John G. Emanstraat 9. Dj Caleto ta percura pa e ambiente musical ta bon anima cu un coleccion clasico di LP di musica Caribeño. Tambe tin benta di variedad di producto riba caya y cuminda Caribeño.

Migrante den Caribe
Diabierna ultimo tres oradonan, Chando Pietersz, Linda Reijnders y Benjamin Romero a trata e topico di Migrante den Caribe. E historiado Pietersz a papia riba su investigacion tocante Aruba como un isla di migrante.

E periodista y autor Reijnders a referi na e trabou realisa den su buki We Are Aruba, y e presencia di migrantenan di diferente nacionalidad na Aruba y nan proceso di adaptacion y integracion. Mientras cu e periodista Romero a referi na su buki nobo, E Caya di Monche, unda e ta referi na e migrantenan di antes tempo di Lago, y con mayoria di nan a bini for di nos region Caribense. Esaki a haci cu nan a adapta y integra mas lihe na e mentalidad y cultura di e pueblo Arubiano.

Aruba Isla Migrante
E historiado Pietersz a referi na un trabou di investigacion historico di Aruba como isla migrante. E investigacion aki no solamente ta referi riba e migrantenan cu a bin Aruba, specialmente ora refineria Lago y Eagle a habri na decada di aña 1920.

Sino tambe el a papia e tempo cu nos antepasadonan a yega di migra pa otro paisnan, principalmente pa Venezuela y Cuba. Esaki apesar di diferente industria cu a surgi como esun di oro, fosfaat, salo, aloe, pero cu a somenta y cu no a genera suficiente fuente di trabou pa atende cu e calidad di bida di nos habitantenan di antes.

Sr. Pietersz a indica cu ora e dos refineria aki a cuminsa opera, hendenan specialmente di nos region a bini pa traha y keda. E ta haya cu e migrante aki tabatin otro caracter di e Arubianonan cu a sali for di Aruba temporalmente pa bay busca trabou. Un muestra di e migrantenan aki ta wordo refleha ainda den pueblo di San Nicolas. E migracion aki a nifica pa nos –segun e historiado aki– cu den un periodo di 70 pa 80 aña, Aruba tin e privilegio di a conoce dos ola di migracion hopi impactante pa nos comunidad y sobrevivencia. Prome, nos Arubianonan tabata bandona nos isla, mientras den otro nivel otro hendenan a bin di afo pa establece na Aruba pa motibo cu nan a bin busca un miho porvenir.

El a referi na Aruba como un isla migrante. E historiado a investiga tambe con leu Aruba ta forma parti cultural y historico di Caribe. E ta haya cu tin factornan di semehansa cu otro islanan cu ta indica cu no sin mas nos por pone Aruba den e categoria di islanan Caribense. Un aspecto cu Aruba ta sobresali compara cu otro islanan ta netamente migracion. E ta haya cu nos mester tene cuenta cu e punto aki; ya cu na Aruba nos ta papia hopi negativo riba migrante. Esaki ta algo cu e ta kere cu poco poco nos mester purba di cambia e pensamento aki.

E ta haya cu nos hende mester ta franco cu nan mes: Si nos mes por haci tur e trabounan cu nos ta supone di haci. Segun sr. Pietersz, awendia mirando con nos economia ta draai y si nos ta mira e fuentenan di trabou existente, bo ta haya hopi trabou cu nos Rubianonan mes no kier haci. “Nos no por tin e bolo y come tambe,” el a declara. Cu e frase aki e historiado aki kiermen cu tin dos opcion: Of nos ta biba cu e migrante. Of nos ta bisa ‘nos ta cera e porta hermeticamente, pero e ora nos tin cu cuminsa traha mas duro si!”

Encuanto aspecto cultural e historiado ta haya cu ora bo tin diferente presencia di ola migratorio, nos mester mir’e como un forma pa enrikece nos cultura. E dinamica actual di nos mundo, y e presencia constante di hendenan di afo, ta haci cu e intercambio cultural ta bira mas grandi. E ta haya cu bo por hiba un lucha contra lama, pero e ta sigur cu na final bo ta perde. El a bisa cu nos por cambia di mentalidad y di postura y brasa e intercambio cultural mas di cerca. E ta aclaria cu esaki no kiermen cu bo ta laga bo cultura bay perdi. “Pero bo ta purba mantene loke ta bon y loke bo ta mira cu ta bin pa un cambio positivo,” el a expresa.

Dia di migracion
Di su banda, Romero a trece dilanti como introduccion di su presentacion cu dialuna siman pasa un Pacto Mundial pa Migracion, promovi pa Organisacion di Nacionnan Uni, a keda firma na Maroco.

Apesar cu mas cu 150 pais a firma e pacto aki, varios pais di Europa a keda sin firm’e. Tambe Merca a abstene, y Chile. Aunke e meta di e pacto aki ta pa garantisa un migracion sigur, ordena y regular, e acuerdo aki no ta uno ‘vinculante’, of miho bisa, e no ta crea compromiso.

Mientras cu Secretario General di ONU den su discurso a trece dilanti cu un 80% di migracion den henter mundo ta tumando luga den un forma sigur y ordena. Pero un 20% cu ta resta, ta un migracion sin control cu ta trece perdida di bida humano cune.

Un costo cu no ta wordo paga materialmente y cu na Aruba nos a yega di conoce tambe. E ta un migracion midi den bida humano, di hendenan cu ta soña cu un miho calidad di bida den otro pais, cu no a bira realidad. Un soño frustra pa morto, y cu ta laga atras yiunan huerfano, mamanan viudo y ancianonan cu no ta wak nan yiunan nunca hamas, segun Romero.

El a indica cu –segun cifra oficial di Nacionnan Uni– 60 mil migrante a muri for di aña 2000 te awor, pa motibo cu nan a fayece den nan intento di drenta otro pais di forma no sigur. Tambe nan a bira victima di un negoshi inhumano di traficantenan di hende, promovi te hasta pa dunadonan di trabou sin misericordia y ‘otro tipo di depredadornan humano.’

Romero a declara cu si e concepto di migracion kiermen e movecion di hendenan for di nan pais di origen pa otro pais, pues esaki kiermen cu semper a existi migracion den historia di humanidad. Te hasta tempo di nos antepasado indjannan tabata migrante. Sinembargo, migracion a bira un tema di prioridad den e agenda mundial, mirando e exodo masivo di hendenan por ehemplo di Siria na Europa. Pero tambe e ola migratorio for di Honduras pa Merca y na Latino America y Caribe, entre nan Aruba, nos tin e caso masivo di migrantenan for di Venezuela. Esaki a conduci cu e paisnan a cuminsa cambia y reforsa nan ley migratorio, y Aruba no ta un excepcion. Tin biaha e cambionan aki tin varios motibo su tras, entre nan aspecto di proteccion social/economico di un pais, nacionalismo, soberania, siguridad nacional, etc.

E autor di e buki E Caya di Monche a refleha cu den su obra por wordo ripara e tipo di migrantenan di antes, cu a bin pa traha den e refineria. Nan tabata un tipo di migrante totalmente otro na esunnan cu a bin ora cu Aruba su industria turistico a conoce cantidad di hendenan di afo despues di Status Aparte na 1986.